Planul de relansare al Executivului totalizează investiții și subvenții de 100 de miliarde de euro, banii urmând să ajungă în autostrăzi, spitale, energie, mediu. Ar urma să beneficieze de acesta atât întreprinderile mici și mijlocii, cât și multinaționalele.
Cu toate acestea, Mircea Coșea – profesor de economie și fost ministru al reformei – spune că este dezamăgit. El critică includerea unor proiecte vechi de 40-50 de ani în document și spune că Guvernul nu are o ideea clară de progres.
”Avem planul, dar nu avem instrumentele de implementare. Este doar un eseu. Suntem la stadiul de eseu economic interesant. S-a plecat invers: întâi te gândești câți bani ai și apoi vezi ce poți să faci. Trebuie să ai un obiectiv. Trebuia să se plece de la ce fel de țară vrem să fim. Vrem să fim țară agrară? Vrem să asamblăm automobile? Vrem să trecem la noua revoluție industrială? Nu există nimic despre tehnologie în plan”, spune Coșea.
Între obiectivele de pe vremea comunismului, prezente în planul actual, Coșea enumeră Canalul Siret-Bărăgan, creșterea numărului de reactoare nucleare la centrala de la Cernavodă, sau realizarea a trei mii de kilometri de autostrăzi.
Nu avem încă cele 30 de miliarde de euro de la UE
Acesta mai spune că România încă nu beneficiază de cele 30 de miliarde de euro din planul de 750 de miliarde de euro al Uniunii Europene.
”Acest program de 750 de miliarde de euro este respins de patru țări. E de ajuns ca una singură să nu-l voteze și el cade. Eu credeam că în acest moment am revenit la realitate. Noi vrem 3.000 de kilometri de autostrăzi în 10 ani, dar nu putem să facem câțiva kilometri de metrou din 2011 până acum. Noi nu avem o idee de progres. Vrem spitale, dar nu vrem să fie mai bune”, arată acesta.
E ca o carte de telefoane care include orice, de la sport la grădinițe la mediu. Mă așteptam să fie mai strict și aibă termene de implementare, dar este fără sursă de finanțare și fără instrumente
Mihai Coșea, economist
”Am luat toate marile obiective, care sunt veșnice în România, la care am adăugat părticelele cu șomajul și virusul”, conchide Coșea.
”Dacă implementăm jumătate din el ar fi minunat”
Consultantul fiscal Adrian Bența este mai optimist. Acesta este mulțumit că planul este centrat pe investiții, dar nu este la fel de încrezător în privința implementării.
”În primul rând, planul este eșalonat pe 10 ani. Având în vedere că sunt 100 de miliarde de euro, asta înseamnă 10 miliarde de euro pe an, ceea ce este plauzibil. Sunt și foarte multe fonduri europene, ceea ce iar e bine. Nota 10 că s-au gândit la investiții. Dacă implementăm jumătate din el ar fi minunat. Dar are o problemă: nu are termene clare. Eu vreau să văd așa: la prima sută de kilometri de autostradă începe lucrul în iulie și se termină când? Partea a treia este dacă suntem în stare să le implementăm”, spune acesta.
Acesta mai spune că toate partidele ar trebui să aibă ca priorități reîmpădurirea și infrastructura.
Investițiile sunt necesare, dar trebuie reformat aparatul bugetar
Consultantul financiar Emilian Duca are aceeași părere: investițiile sunt singurul mod de ieșire dintr-o criză. Problema este implementarea, mai spune el.
”Părerea mea este că nu pot să facă tot acest plan doar cu fonduri europene, ci vor trebui să elibereze resurse interne. Iar pentru asta trebuie să reformeze aparatul bugetar. Toate planurile arată bine pe hârtie, dar implementarea nu ne-a ieșit niciodată. Toată lumea se pricepe să cheltuie banii, nimeni nu știe să facă rost de ei”, punctează Duca.
Acesta spune că statul trebuie să se reformeze, iar obiectivele să fie realizate cu profesioniști. ”De 30 de ani, modul de organizare a structurilor statului este exact ca în comunism”, arată consultantul.
foto: Inquam Photos / George Calin