Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș au făcut o analiză pentru Școala 9, în care au subliniat motivul pentru care orice reformă în educație este frânată de actorii implicați. Părinți, profesori, dar și opinia publică atotștiutoare, care cer reformă, atunci când vin schimbările peste ei, se opun.
Cine stă în calea reformei din educație
„…în ultimele decenii, ea pare situată mai degrabă la nivel discursiv sau, mai rău, e involutivă, cumva în spirit caragialian: «Or, mai întâi şi-ntâi istoria ne învaţă anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, (…) ba chiar dă înapoi, că legea progresului este aşa, cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe». Fiindcă cineva apasă cu încrâncenare frâna sau, mai bine zis, apasă accelerația și ambreiajul cu frâna de mână trasă. Cine?”, scriu Monica Halaszi și Horia Corcheș. Și fac și o analogie plastică: dacă sistemul de învățământ ar fi un automobil, ar fi greu să înainteze atâta vreme cât actorii lui sunt cu frâna de mână trasă.
Editorialul, în Școala 9.
Cum a numărat ministerul elevii care aveau nevoie de tehnologie pentru a face școala online
Jurnalista Florinela Iosip a făcut un istoric al informărilor Ministerului Educației cu privire la elevii care nu puteau intra la orele online. Practic, în zece luni, au lansat opt statistici diferite, cu numere diferite.
„Pentru orice măsură pe care vrei s-o implementezi ca autoritate publică, trebuie să știi, în primul rând, câtor oameni te adresezi. Este un prim pas, de bază, pentru elaborarea oricărei politici, strategii, inclusiv cea pentru o educație digitală smart”, scrie Florinela Iosip în Școala 9.
Ministrului Cîmpeanu nu i-a reușit nici numărarea școlilor care nu au nevoie de autorizație de securitate la incendiu, adică acele școli construite înainte de 1998, când s-a impus obligativitatea acestor documente.
Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, luni, într-o conferință de presă că aproximativ 50% dintre clădirile școlilor n-au nevoie de autorizație pentru securitate la incendiu. Se referea la școlile construite înainte de 1998, când s-a impus obligativitatea acestei autorizații. Însă cifrele pe care le-a transmis Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), la solicitarea Școala 9, în noiembrie, arată că, de fapt, 69% dintre clădirile unităților de învățământ preuniversitar sunt în această situație. Acuratețea cifrelor vehiculate este cu atât mai importantă, cu cât în școlile vechi se găsesc cele mai multe nereguli legate de securitatea la incendiu, atrag atenția reprezentanții IGSU, pentru Școala 9.
Tot ce trebuie să știți despre deschiderea școlilor
În ce condiții se deschid școlile din semestrul al doilea, după câte îmbolnăviri într-o clasă se trece la învățământul online și ce fac cadrele didactice cu comorbidități care predau la grădiniță sau la învățământul primar, acolo unde nu există pedagogi cu care să fie înlocuiți? Școala 9 a răspuns la cele mai frecvente întrebări legate de deschiderea școlilor, evidențiind schimbările față de deschiderea unităților de învățământ din septembrie.
De pildă, vor putea să revină la școală, în număr complet, toți elevii unei clase, chiar dacă aceasta se află în scenariul galben și chiar dacă spațiul nu permite distanțare mai mare de un metru. Regula de aur rămâne purtarea măștii.
La fel, școlile nu se mai închid după apariția primului caz de îmbolnăvire. La apariţia a două cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o clasă de învățământ gimnazial, liceal, profesional și postliceal se suspendă cursurile clasei respective pentru o perioadă de 14 zile. Dacă în acea clasă se învață în schimburi, elevii celeilalte clase pot să desfășoare cursuri, după dezinfectarea spațiului, arată Școala 9.
foto: colaj Vlad Chirea/Shutterstock
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro