Ei susțin că, de-a lungul timpului, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a trimis „selectiv și parcimonios” anumite fonduri arhivistice, arătând lipsă de voință pentru restituirea „în integrum” a arhivelor „capturate” în contextul Revoluției din 1989.
„Cultura omisiunii, a selectivității lipsite de criterii transparente, a tăcerii arogante, a marcat și marchează dinamica culturii instituționale în România, afectând, în opinia noastră, fundamentul încrederii publice, esențial pentru o societate democratică”, arată cei trei în scrisoarea publică adresată ministrului.
Cercetătorii amintesc că, potrivit legii, toate documentele care aparțin fostei poliții politice a regimului comunist trebuie să ajungă la Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS).
MApN „obstrucționează justiția” prin deținerea „ilegală” a arhivei
Deținerea „în secret și împotriva legii” a dosarelor fostei Securități „obstrucționează justiția” și „încalcă drepturile fundamentale” ale victimelor și urmașilor acestora, mai scriu cercetătorii. Din cauză că o parte din dosare se află la MApN, victimele nu pot avea acces la propriul dosar, iar colaborarea cu Securitatea a unor persoane nu poate fi stabilită, subliniază aceștia.
„Ascunzând memoria represiunii”, ministrul poate deveni „complice cu răul”. Prin lipsa unei decizii în acest caz, voința statului privind „decomunizarea” și „deschiderea” arhivelor a fost „scandalos încălcată”, mai scriu ei.
În consecință, cercetătorii cer „predarea neîntârziată a tuturor documentelor pe care Armata le-a preluat de la Securitatea comunistă”, amintind că alte instituții au făcut „pași importanți” în restituirea „arhivelor represive”.
Ce documente ar conține misterioasa arhivă
Arhiva pe care o solicită ar conține documente preluate de la direcțiile centrale ale DSS și de la fostele inspectorate județene ale MI începând din decembrie 1989 până cel puțin în prima parte a anului 1990.
„Depozite întregi de arhivă au fost preluate atunci preferențial de MApN, din care doar o mică parte au fost predate CNSAS. În aceeași situație sunt, spre exemplu, și fișetele de lucru ale ofițerilor din conducerea Securității conținând documente esențiale din zilele Revoluției, aflate acum tot în arhivele ministerului pe care-l conduceți”, se mai arată în scrisoare.
Existența acestei arhive ar fi fost contestată și de conducerile anterioare ale MApN, dar adevărul ar fi ieșit „la iveală” pe baza unor documente de la CNSAS. Acestea „dovedesc” că arhiva care face obiectul scrisorii se află „în conservare” la MApN.
Cercetătorii cer o „decizie urgentă”
În ciuda mai multor adrese schimbate între CNSAS și MApN, ministerul „refuză transparentizarea demersului, accesul nemijlocit la inventarele fondurilor deținute și rapidă demarare a procesului predării”.
„Refuzăm să credem că Armata Română ascunde cu bună știință un trecut criminal”, mai scriu cei trei, subliniind că tăcerea pe acest subiect a fost receptată ca „o formă a complicității”.
În finalul scrisorii, cercetătorii spun că așteaptă din partea ministrului Ciucă o „decizie urgentă” privind restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro