Mai mulți specialiști în drept explică de ce acest lucru nu este adevărat, de vreme ce exista o lege specială pentru combaterea traficului de persoane, care prevede explicit infracțiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate.
Potrivit lui Liviu Avram, ”această infracțiune nu exista” înainte de 2014. Așa explică jurnalistul de ce crede că, în 2012, DIICOT a avut dreptate când nu a urmărit clienții rețelei de trafic – indiferent de naționalitatea lor.
Însă infracțiunea exista și era pedepsită prin Legea specială de combatere a traficului de persoane, printr-un articol introdus încă din noiembrie 2010.
Într-adevăr, articolul din Libertatea care vorbește despre faptul că nu au fost puși sub acuzare clienții rețelei de trafic de minore face referire directă la Codul Penal românesc.
Însă articolul 216 din Codul Penal actual nu face decât să reia prevederea deja existentă în legea specială pentru combaterea traficului de persoane:
Fapta de a utiliza serviciile prestate de o persoană despre care beneficiarul știe că este victimă a traficului de persoane ori a traficului de minori, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă
Articolul 216 din Codul Penal
Fost procuror șef adjunct DIICOT: ”În infracțiunile de trafic de persoane se investighează dimpreună traficanții, clienții și celelalte persoane care contribuie”
Angela Ciurea, fost procuror șef adjunct la DIICOT până în 2008, astăzi avocat, explică: ”Bineînțeles că încă din 2010 puteau fi investigați și beneficiarii rețelelor de trafic, câtă vreme infracțiunea era prevăzută în legea de combatere a traficului de persoane”.
Ciurea a insistat că nu vrea să comenteze niciun caz concret, dar crede că e important să se cunoască în spațiul public chestiunile de principiu.:”În infracțiunile de trafic de persoane se investighează dimpreună traficanții, clienții și celelalte persoane care contribuie. Apoi procurorul ia decizia în funcție de lege.”
Fără discuție că procurorii DIICOT investighează și clienții pentru că doar așa pot ajunge la toate detaliile relevante ale traficului
Angela Ciurea, avocat
Un procuror explică de ce în practică mulți clienți au scăpat fără a fi puși sub acuzare
”Fără discuție că pedepsirea folosirii oamenilor traficați a existat ca normă de drept substanțial în legea specială chiar înainte de introducerea în noul Cod Penal. Așa că ea putea fi aplicată”, a confirmat un procuror DIICOT, care preferă să îi păstrăm anonimatul, având în vedere calitatea sa de magistrat activ.
El a explicat de ce multă vreme procurorii nu au incriminat și pe clienții rețelelor de prostituție:Chiar dacă legea ne-o permitea, în practică era foarte greu de dovedit că acel client a știut că a folosit o fată traficată. E adevărat că au existat și cazuri în care clienții înșiși au fost anunțați de fete și au mers la poliție.
”Acum mai mulți ani un cetățean turc s-a dus la o poliție după ce o fată i-a spus că este obligată să se culce cu el. Polițiștii, care erau extrem de tineri, au folosit exact prevederea din Constituție legată de viața aflată în pericol, nu au luat nici măcar legătura cu noi, și au mers direct peste traficanți. Și foarte bine că au făcut asta”, a spus același procuror DIICOT.
”Ce spune Adevărul este o minciună: spune că nu exista normă de incriminare. Ba exista, din 2010 exista”, arată și avocata Elenina Nicuț.
”Dacă ne luăm doar după Codul Penal, păi înseamnă că spălarea banilor și evaziunea fiscală sunt dezincriminate, în logica asta?
Elenina Nicuț, avocat
”Ideea care se propagă din articolul din Adevărul este că nu exista infracțiune. Ba da, exista. Faptele erau prevăzute ca infracțiuni și pedepsite. Nu este singurul caz de reglementare prin lege specială, la fel avem și spălarea de bani”, continuă Nicuț.
Pedepsirea acestei infracțiuni, o obligație europeană
”România este obligată să sancționeze utilizarea serviciilor unei victime ale traficului de persoane încă de la data de 19 iulie 2006, odată cu intrarea în vigoare a Legii 300/2006 de ratificare a Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane. Legea 230/2010 a transpus în legislația națională obligația asumată prin convenție”, arată jurista Silvia Tăbușcă, lector la Universitatea Româno-Americană.
”Oricum în opinia mea, sancțiunea este derizorie”, a adăugat ea.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro