ComenteazăFac un apel la toți elevii, studenții, părinții și profesorii nemulțumiți de cum arată școala lor: cereți dezbatere publică pentru bugetul localității voastre și mergeți acolo cu revendicări clare. Aveți dreptul să solicitați primarilor să aloce fonduri substanțiale pentru microsistemul educațional din comunitate, aveți responsabilitatea să conștientizați că, dacă tavanul școlii este pe cale să cadă peste voi în timpul orei de matematică, este vina primarului înainte de a fi a ministrului de pe Berthelot.
3 lucruri pe care i le cer oricărui primar din România, indiferent dacă e primar de sat sau de oraș, indiferent de culoarea politică, acțiuni necesare pentru a zidi o comunitate educațională puternică, modernă, calitativă și, mai ales, morală.
Nici o localitate din România fără bibliotecă
Potrivit Eurostat, 93,5% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an, scrie Școala 9. Doar 16% dintre români declară că citesc cărți într-o lună, în timp ce 35% susțin că nu au citit niciodată vreo carte, arată studiul „Barometrul de consum cultural 2018. Dinamica sectorului cultural în anul Centenarului Marii Uniri”, lansat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală.
Când întreaga societate se mută în online, pe Zoom și Meet, cunoașterea ajunge mai greu sau deloc în comunitățile dezavantajate, ce să mai vorbim despre acces la învățare pe tot parcursul vieții acolo unde nici măcar canalizare nu avem.
Am citit documente și strategii pentru dezvoltarea educației în ultimii ani, prea puțin s-a vorbit despre absenteismul de la lectură; alegem, de multe ori, să luăm drept soluție universală organizarea de cursuri sofisticate pentru elevi, profesori și părinți, programe cu finanțări nerambursabile compuse din conferințe și workshopuri, tratând cu ignoranță și superioritate cea mai simplă soluție dintre toate. Știința de carte!
Cea mai consistentă propunere pe acest subiect a fost făcută în 2018, de către fostul deputat PNL Ovidiu Raețchi: este vorba despre inițiativa Pactul pentru Carte, care prevedea, printre altele, creșterea și actualizarea fondului de carte din bibliotecile școlare și acordarea a 50 de euro pentru elevi, respectiv 100 de euro pentru profesori, în vederea achiziționării de cărți și materiale didactice.
După Raețchi, potopul, căci promovarea lecturii susținute nu pare a fi o preocupare pentru actuala coaliție de guvernare (de îndemnuri populiste și campanii frumoase pe Facebook am auzit, de măsuri concrete, prea puțin).
Duceți copiii la școală!
Primari din România, folosiți structurile din subordinea dumneavoastră și mergeți, din casă în casă dacă e nevoie, să duceți copiii la școală, să îi scoateți din sărăcie, să preveniți abandonul școlar chiar de la firul ierbii! Dacă un copil absentează în repetate rânduri, vă privește pe toți – întreaga comunitate trebuie responsabilizată și mobilizată pentru a duce copiii la școală. Bugetul local trebuie să prevadă, printre altele, fonduri de urgență pentru mese calde, haine, medicamente pentru aceste familii mult prea sărace pentru a își trimite copiii la școală.
Cea mai mare rată a abandonului școlar din România în 2018 a fost înregistrată în Regiunea Centru, adică în zona Transilvaniei, și era de 5,2% în mediul rural și 3,7% în urban, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Nici nu vreau să-mi imaginez câți copii din această țară nu au încălțăminte pentru a merge la școală, dar primarul nu face nimic. Stă comod în birou, picior peste picior, așteptând lumină de la București și eventual și o căruță de bani.
Vouchere pentru elevi
Nu în ultimul rând, pe lângă bursele elevilor, care trebuie acordate tot de către autoritatea publică locală și care trebuie acordate în cuantumuri suficiente pentru a stimula performanța școlară, aș implementa, la nivelul fiecărei comunități, un sistem de vouchere destinate educației elevilor în afara școlilor.
Aceste vouchere ar putea fi utilizate pentru acces la instituții de cultură din țară și din străinătate, cursuri intensive de învățare a unei limbi străine, cursuri pentru învățarea unui sport de masă sau sport de performanță, pentru achiziționarea cărților și a materialelor didactice sau pentru învățarea unui instrument muzical.
Editorialul Antoniei Pup, în Școala 9.