ComenteazăHanul Trei Sarmale era un loc de întâlnire și petrecere pentru scriitori cunoscuți precum Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă sau Păstorel Teodoreanu. Clădirea inițială, atestată în anii 1700, a fost demolată în comunism și în locul său a fost ridicată o altă construcție. Dezvoltatorul privat care deține clădirea și terenul l-a scos la vânzare anul trecut pentru 1,3 milioane de euro, având o autorizație de construcție emisă pentru reabilitare, modernizare și extinderea hanului.
Marți noapte au fost publicate pe rețelele sociale imagini cum un buldozer pune la pământ clădirea. Ziarul de Iași a prezentat imagini din dimineața zilei de miercuri, când în locul hanului rămăsese doar o grămadă de moloz.
Demolarea a fost ilegală, a spus și primarul Iașului, Mihai Chirica, într-o conferință de presă. Ba mai mult, conform primarului, pe buldozer nu era angajatul unei companii de construcții, ci chiar administratorul firmei care are în proprietate clădirea hanului.
Reprezintă un subiect al inconștienței. Nu cred că își închipuia cineva că poți să demolezi hanul fără să te vadă nimeni. Nu e o colibă sau o casă uitată într-un colț de oraș. E o construcție emblematică pentru orașul nostru, nu neapărat prin frumusețe.
Mihai Chirica, primarul Iașului:
Ca să poată demola, patronul ar fi trebuit să ceară o autorizație pentru o nouă construcție. „Ea nici nu a fost solicitată, nu i-a dat nimeni refuz, nu a spus nimeni că nu i-o eliberează, pur și simplu și-a luat de la sine putere decizia să demoleze acea construcție. Este pasibil tuturor rigorilor legii”, a mai spus primarul.
Și prefectul de Iași, Bogdan Cojocaru, a cerut mai multor instituții să înceapă controale la firma respectivă.
Proprietarul promite o clădire nouă
Singurul act solicitat de firma care deținea hanul era autorizația prin care se angaja să facă reparații capitale, refuncționalizarea și extinderea clădirii, au constatat polițiștii locali care au făcut verificări. Proprietarul companiei Fio Grup care deține hanul și terenul dă o nouă interpretare actului: spune că pentru a face ce scrie în autorizație, trebuie întâi să demoleze.
„S-a făcut o expertiză și a trebuit desfăcut pentru a putea face ce scrie în autorizație. Va fi aceeași schematică depusă la primărie cu autorizație, se va mări și va fi refăcut. Vreo doi ani va dura. Se va numi tot Hanul Trei Sarmale”, a declarat presei Panainte.
Primarul Iașului nu acceptă însă explicația. „E imposibil, dacă ești născut în Iași, să nu fi considerat hanul ca un reper înainte de 1990. Ți-a dat Dumnezeu șansa să îl ai în proprietate, dar te-ai enervat într-o dimineață, te-ai urcat în buldozer și l-ai făcut praf”, a mai spus Chirica.
Scriitorul ieșean Dan Lungu: „Hanul este un templu al poveștilor”
Hanul a fost menționat de mai mulți scriitori. Vasile Alecsandri amintește de han într-o scenă din „Sânziana și Pepelea”, Mihai Eminescu l-a numit pe poetul Dimitrie Petrino „Baron de trois sarmaux” și Octav Băncilă a pictat-o pe hangița Safta Dimitriu-Luca, iar tabloul se află și azi la Pinacoteca din Iași.
Comunitatea literară și academică din Iași deplânge dărâmarea clădirii și critică autoritățile locale pentru lipsa de îngrijire pentru „clădirile de simbol public”. Scriitorul ieșean Dan Lungu a explicat pentru Libertatea că hanul este strâns legat de tot ce înseamnă identitatea Iașului „printr-o mie de fire”.
„Dincolo de atestarea documentară timpurie, el întruchipează tradiția gastronomică a locului și spiritul ospitalității moldovenești. Apoi, ca și «Bolta rece», are o întreagă istorie culturală, fie prin citare sau prezență în diferite opere literare sau artistice, fie prin colportare anecdotică a unor întâmplări, fiindcă hanul este prin definiție un templu al oralității și al poveștilor”, a spus scriitorul.
Există o legătură puternică între Hanul Trei Sarmale și generațiile de ieșeni care și-au trăit cea mai mare parte a vieții în comunism, explică scriitorul. Era văzut ca locul de relaxare de la marginea orașului, la aer curat, în apropierea pădurii, unde familiile din Iași mergeau alături de copii.
Unii dintre ei și-au făcut nunta acolo sau au participat la multe petreceri între prieteni. Ancorele lor nostalgice sunt foarte puternice, asociind hanul cu vremea tinereții lor. Așa se face că imaginea excavatorului care pune la pământ hanul este foarte puternică emoțional și percepută foarte dureros.
Dan Lungu, scriitor:
O nouă construcție nu va putea să o înlocuiască și emoțional care era atât de apropiată Iașului. „Raderea din temelii a vechii construcții pentru a ridica una nouă cu același nume nu este o consolare suficientă. Experiența ultimilor 30 de ani ne arată că nu de puține ori proiectele aprobate se modifică pe parcurs și în loc de un prinț ne trezim cu un broscoi râios”, a completat scriitorul ieșean.
Protejarea obiectivelor cu încărcătură istorică, chiar dacă nu sunt pe lista monumentelor
Istoricul Laurențiu Rădvan, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), explică pentru Libertatea faptul că nu exista o valoare istorică sau arhitecturală a clădirii Hanului „Trei Sarmale”, ci mai degrabă una simbolică. Ieșenii au asociat hanul cu ieșirea din oraș spre Bucium, cu marii scriitori care i-au călcat pragul. Laurențiu Rădvan critică autoritățile, despre care spune că s-au arătat depășite de situație: au greșit la fel cum au făcut și în cazul tăierii teilor în 2012.
„Nu au realizat legătura simbolică pe care ieșenii o au cu câteva locuri importante pentru mentalul colectiv. Se ridică problema atitudinii față de un patrimoniu mai recent, neintegrat în rândul monumentelor istorice, dar cu care localnicii se simt conectați”, a completat Laurențiu Rădvan.
Alături de Hanul Trei Sarmale mai erau și alte clădiri industriale, cu semnificație pentru ieșeni, cum sunt Fabrica de bere, Atelierele Nicolina, Fabrica de țigarete. „Au căzut și ele pradă abandonului sau unor interese imobiliare. Față de acestea ar trebui o politică specială din partea autorităților, care pot cere protejarea obiectivelor cu încărcătură istorică, inclusiv recentă.”
Profesorul spune că aceste clădiri nu trebuie păstrate intacte, dar o bună dezvoltare patrimonială a orașului, conectat la tradițiile sale, ar trebui să le cultive. În Germania, explică Laurențiu Rădvan, după Al Doilea Război Mondial, centrele orașelor bombardate au fost refăcute după planurile vechi. „Au fost însă refăcute fațadele, în interior, construcțiile fiind ridicate după standardele moderne”, spune acesta.
Istoricul Nicolae Iorga a fost cel care a găsit un act de judecată din anii 1680 prin care doi negustori armeni dezbăteau arenda Hanului Trei Sarmale. Apoi, hanul a trecut prin mâna mai multor proprietari, iar în timpul comunismului a intrat în administrarea Oficiului Național de Turism. După Revoluție, a intrat în proprietatea SC Turism Moldova SA și apoi retrocedată proprietarilor de drept. Ei l-au vândut firmei Fio Grup Company, al cărui administrator s-a urcat în buldozer și l-a pus la pământ.