În Parlament se conturează trei scenarii privind votul de învestitură.
1. Guvernul Orban trece de votul Parlamentului şi preia guvernarea, cu şase zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale
Primul scenariu este acela în care Guvernul Orban este votat de Parlament, reuşind să strângă cele 233 de voturi necesare şi care în prezent îi lipsesc, prin decizia Pro România, partidul lui Victor Ponta, de a nu susţine guvernul PNL.
Orban se bazează pe voturile USR, PMP, ALDE, UDMR, minorităţi şi independenţi.
PRO: În cazul unui vot pozitiv, Executivul Orban va organiza primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 10 noiembrie, respectiv 8-10 noiembrie, în cazul diasporei.
În plus, preşedintele Klaus Iohannis ar putea beneficia, din punct de vedere electoral, de pe urma acestei victorii în Legislativ, care ar arăta conturarea unei noi majorităţi, ce-i drept la limită, a Opoziţiei.
CONTRA: Noul Guvern se va lovi de câteva probleme urgente: încheierea bugetului pe 2019 şi proiectarea noului buget pe 2020, plata restanţelor către primării, problemele care vin o dată cu sezonul ierii.
Guvernul va fi nevoit să gestioneze toate pretenţiile partidelor care şi-au anunţat susţinerea pentru Executivul Orban: anularea recursului compensatoriu, modificarea Ordonanţei 114, anularea legilor justiţiei, etc.
2. Guvernul Orban pică la vot, preşedintele reia întreaga procedură de consultări cu partidele, în plină campanie electorală
Al doilea scenariu se referă la respingerea noului Guvern, în Parlament. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt mari, în ciuda declaraţiilor optimiste ale premierului desemnat.
Dacă în cazul moţiunii de cenzură, succesul Opoziţiei a stat în 5 voturi, în cazul învestirii Guvernului, Orban nu se mai poate baza pe cele 40 de voturi ale lui Victor Ponta.
Premierul desemnat speră să atragă voturi dinspre PSD, independenţi şi cei din Pro România care nu sunt de acord cu decizia lui Ponta.
PRO: Guvernul Dăncilă şi PSD câştigă în acest scenariu, pentru că îşi păstrează guvernarea, chiar şi cu atribuţii restrânse.
Premierul a dat deja mai multe sume de bani, din fondul de rezervă destinat urgenţelor, către primării şi a semnat numirea în funcţii a unor apropiaţi, precum Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, care a plecat consul general la Shanghai.
Guvernul Dăncilă va organiza şi primul tur al alegerilor prezidenţiale, în condiţiile în care Executivul nu are ministru de Interne, după demisia lui Nicolae Moga, în urma tragediei de la Caracal.
CONTRA: Căderea Guvernului Orban reia întreaga procedură de desemnare a unui nou premier. Preşedintele Klaus Iohannis trebuie să cheme din nou partidele la consultări şi să propună un nou premier care să încerce să adune o majoritate în Parlament.
În Parlament se vorbeşte deja că un nou vot se va da abia după al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale.
3. Votul pentru Guvernul Orban rămâne în stand-by, până după alegerile prezidenţiale, prin lipsă de cvoru
Al treilea scenariu, vehiculat din ce în ce mai des în rândul parlamentarilor PSD, este acela în care PSD reuşeşte să blocheze votul pentru Guvernul Orban, prin lipsa de cvorum, luni, la şedinţa în care trebuie să se dea votul de învestitură.
Victor Ponta a anunţat deja că parlametarii Pro România nu vor veni în sală.
În acest caz, Orba rămâne premier desemnat, până la stabilirea unui nou calendar, cel mai probabil după alegerile prezidenţiale.
Politologul Andrei Ţăranu, despre ipoteza lipsei de cvorum: „Va permite tuturor să fie fericiţi!”
L-am întrebat pe politologul Andrei Ţăranu care vor fi efectele votului de luni, din Parlament.
„Din punctul meu de vedere, eu cred că formula cea mai bună pentru toată lumea ar fi să nu existe neapărat majoritate, să nu existe cvorum, şi, dacă nu va exista, va permite tuturor să fie fericiţi”, a declarat pentru Libertatea Andrei Ţăranu.
El a explicat că atât PNL cât şi PSD ar fi avantajate de acest blocaj la vot, pentru că liberalii îl vor avea în continuare pe Ludovic Orban premier desemnat, iar într-o astfel de formulă, şi PSD-ul nu i-ar da ocazia preşedintelui Klau Iohannis să „iasă, prin întâlnirile cu partidele, negocieri, şi să îşi construiască un mesaj prezidenţiale, cum face de obicei, pe o temă care nu este neapărat de campanie”.
„Nu îmi dau seama ce ar gândi toată lumea, în acest scenariu. Nu ştiu dacă domnul Orban ar fi fericit să rămână agăţat, aşa, în această formulă care nu ştiu cât îl va avantaja pe el strict personal şi strict PNL-ul, pentru că pe domnul Iohannis nu pare a-l mai deranja absolut nimic în acest moment, dacă ne uităm la scorurile din sondaje”, a punctat el.
Politologul Andrei Ţăranu apreciază că, atâta vreme cât Guvernul Dăncilă nu poate da Ordonanţe de Urgenţă, nu poate să producă „mari pagube”.
„Cred că, în această perioadă, ar prefera să aibă fix un prim-ministru care să fie impotent, decât să aibă un ministru de la PNL care s-ar trezi în situaţii precum Ion Ştefan, cel propus la Dezvoltare, în audieri”, a spus el.
„Pentru moment, pentru toată lumea, cea mai avantajoasă formulă este aceasta, de tergiversare, să stea în expectativă şi, după alegerile prezidenţiale, să vadă cum şi în ce fel se vor rezolva problemele”
Andrei Ţăranu