Dacă în Norvegia vânzările de mașini electrice le-au depășit anul trecut pe cele de mașini cu propulsie clasică: din 141.000 de exemplare vândute, 77.000, adică aproape 55%, au fost electrice, în România lucrurile stau încă diferit. Astfel, la noi, anul trecut au fost vândute puțin peste 2.800 de mașini electrice, adică doar 2% din total.
Subvenție generoasă în România
La noi, statul oferă o subvenție de 45.000 de lei pe an (puțin peste 9.000 de euro) pentru vehiculele pur electrice – în limita unui buget care acoperă 4.000 de exemplare – prin programul „Rabla Plus”. Spre deosebire de programul „Rabla Clasic”, nu este nevoie să fie casată o mașină veche, însă cine poate să o facă poate adăuga și tichetul de 6.500 de lei, pentru o subvenție totală de 51.500 de lei, adică peste 10.500 de euro.
Schema de sprijin românească este surprinzător de generoasă, mai ales în cazul mașinilor ieftine unde subvenția poate ajunge la 50% din preț. Prețurile de listă, fără subvenție, încep de la 20.000 de euro. Atenție însă că pentru modelele de până la 30.000 de euro disponibilitatea este limitată, iar listele de așteptare sunt foarte lungi. De anul acesta ar urma să intre pe piață și Dacia Spring, model fabricat în China, care promite să vină cu cel mai mic preț.
Citește așadar articolul „Are rost să-ți cumperi mașină electrică?”, ca să știi cum arată calculele financiare ale unei asemenea achiziții.
Și încă un amănunt de luat în calcul atunci când vine vorba de o viitoare achiziție de mașini electrice. Neplăcuta problemă a timpului îndelungat. de care ai nevoie pentru a încărca o mașină electrică s-ar putea să fie depășită curând. Pentru mai multe detalii, aici.
Atenție la „bula Bitcoin”
Și pentru că vorbim de calcule financiare, nu ar strica să aruncați un ochi și spre acest articol despre Bitcoin. Moneda virtuală e din nou la mare modă, mai ales după ce valoarea ei a explodat. Până pe 25 mai, toate câștigurile de anul trecut trebuie declarate la Fisc. Inclusiv câștigurile de pe urma criptomonedelor.
Potrivit lui George Rotariu, proprietarul uneia dintre firmele care se ocupă cu tranzacționarea de bitcoin în România, investițiile românilor în bitcoin și alte criptomonede ar însuma cel puțin un miliard de euro. Cifra exactă nu o poate ști nimeni, însă estimarea pare realistă, în condițiile în care valoarea de piață a tuturor criptomonedelor aflate în circulație depășește în acest moment 1.000 de miliarde de dolari, din care bitcoin reprezintă aproape 700 de miliarde – adică undeva între valoarea pe bursă a Facebook și cea a Google.
Cât ar trebui să plătești pentru telefonie ca să nu risipești bani
Începând de anul trecut, criptomonedele și-au găsit loc și în Codul Fiscal românesc, astfel încât cei care au avut câștiguri în 2019 a trebuit să plătească impozit. De anul acesta, statul și-a creat și instrumentele prin care să poată căuta prin conturi deconturile legate de astfel de tranzacții.
Și ca să începeți săptămâna cu gândul la ce bani ați mai putea economisi, e bine să vă gândiți și la cât plătiți pentru telefonia mobilă și să vă întrebați dacă nu cumva facturile sunt cam mari.
Ești client fidel al vreunuia dintre companiile de telefonie mobilă? Cu cât ești mai fidel, cu atât sunt șanse să plătești mai mult. Este un model de afaceri care până acum a dat cu plus în conturile operatorilor, chiar dacă mulți dintre clienți au ales să migreze din această cauză. Ofertele bune sunt în principal pentru clienții noi.
Maximumul pe care ar trebui să îl plătești pentru un abonament de telefonie mobilă este de 14-15 euro pe lună plus TVA sau chiar mai puțin în cazul operatorilor mici, care încă încearcă să câștige cotă de piață. Rareori se justifică sume mai mari – de exemplu atunci când sunt incluse multe minute internaționale în afara UE. În rest, aproape totul ar trebui să fie „nelimitat”, inclusiv internetul și convorbirile clasice.
Citește mai multe în articolul Cum să-ți optimizezi costurile cu internetul mobil. Iată situațiile în care ajungi să dai bani degeaba.
***
„Școala de bani” este o secțiune publicistică având ca temă educația financiară, finanțată de BCR, dar cu un conținut editorial independent. Aici veți putea citi informații proaspete, analize și sfaturi despre cum să vă gestionați bugetul, soluții de economisire și despre cum să luați cele mai bune decizii în ceea ce privesc veniturile și cheltuielile personale. Interacțiunea oamenilor cu banii e un lucru care se schimbă în permanență, iar informațiile despre cele mai bune practici mondiale, despre riscuri și tendințe ne pot influența viața în bine. BCR nu are niciun control asupra acestor articole, nu le vede înainte de publicare, ele sunt scrise independent de redacția Libertatea.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro