Tribunalul Caraș-Severin obligă DNA să îi comunice un document-cheie unui denunțător. Cum motivează procurorii anticorupție refuzul de a pune la dispoziție actul

Litigiul dintre șeful Direcției Agricole Caraș-Severin și DNA Timișoara își are izvorul în anul 2023. Marius Iosif Zarcula a depus la DNA Timișoara un denunț în care reclama fapte de corupție. Zarcula, avocata acestuia și DNA au refuzat să ofere detalii despre denunț, dar potrivit PressHub, șeful Direcției Agricole Caraș-Severin l-a denunțat la DNA pe fostul senator PSD Ioan Mocioalcă, actual vicepreședinte al Curții de Conturi a României. 

Dincolo de detaliile denunțului, un lucru e cert. În 16 octombrie 2023, DNA Timișoara a clasat dosarul deschis la sesizarea lui Zarcula. Denunțătorul a cerut să îi fie comunicată ordonanța de clasare, dar DNA a refuzat. Șeful Direcției Agricole Caraș-Severin a dat în judecată DNA Timișoara, cerând ca instituția anticorupție să fie obligată să îi comunice ordonanța de clasare pentru a o putea ataca. 

DNA a considerat că denunțătorul nu e „persoană interesată”

În procesul deschis la Tribunalul Caraș-Severin, Zarcula a arătat că, în 16 octombrie 2023, DNA l-a informat că în dosarul în care a depus denunț „a făcut obiectul măsurilor de supraveghere tehnică” și dosarul a fost clasat. Marius Iosif Zarcula a cerut să îi fie comunicată o copie a ordonanței prin care s-a dispus închiderea dosarului. DNA a refuzat să îi comunice bărbatului ordonanța de clasare, spunând că nu are calitatea de „persoană interesată”. 

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

În urma răspunsului DNA, Zarcula a revenit cu o adresă în care a arătat că a fost denunțător în dosar, iar Codul de Procedură Penală prevede clar că „ordonanța de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate”. „Având în vedere că el este cel care a formulat sesizarea, respectiv denunţul, iar textul art. 316 alin. 1 Cod Procedură Penală este unul clar și imperativ, fiind specificat în mod clar că ordonanţa de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, pârâta era obligată să comunice ordonanţa, având în vedere că respectarea dispoziţiilor Codului de Procedură Penală este una obligatorie, nu facultativă”, a arătat avocata lui Zarcula în cererea de chemare în judecată. 

DNA, acuzată de abuz de drept şi exces de putere

În procesul de la Tribunalul Caraș-Severin, Zarcula a mai arătat că, deși au trecut 30 de zile de la ultima cerere adresată DNA, procurorii anticorupție au refuzat „în mod nejustificat comunicarea ordonanţei de clasare, fiind mai mult decât evident că acest refuz reprezintă un abuz de drept şi un exces de putere al pârâtei”. „Tertipurile prin care s-au motivat respingerile cererilor sale sunt dovada clară a faptului că pârâta are un interes în adoptarea acestei poziţii, interesul fiind acela ca el să nu poată ataca ordonanţa de clasare cu plângere la procurorul ierarhic superior”, a mai arătat denunțătorul în cererea de chemare în judecată a DNA Timișoara. 

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

În cererea de chemare în judecată s-a mai invocat că „nimeni nu poate împiedica exercitarea dreptului constituţional de acces la justiţie, respectiv dreptul la o cale de atac prevăzută de lege”. „Accesul la justiţie este un drept fundamental, esenţial, în lipsa căruia ar fi iluzoriu să se vorbească de justiţie bună şi de proces echitabil, care constă în facultatea oricărei persoane de a introduce, după libera sa apreciere, o acţiune în justiţie implicând obligaţia corelativă a statului ca o instanţă competentă să se pronunţe asupra acesteia”, s-a mai arătat în procesul de la Tribunalul Caraș-Severin. 

Cum se apără DNA de acuzații

Direcția Națională Anticorupție a cerut respingerea cererii de chemare în judecată, invocând mai multe vicii de procedură. Unul dintre argumentele DNA a fost acela că Serviciul Teritorial Timișoara al DNA, împotriva căruia Zarcula a deschis proces, nu are calitate procesuală pentru că nu are personalitate juridică. „Serviciul Teritorial Timişoara al DNA este în imposibilitate de a formula orice fel de apărări, incluzând întâmpinarea. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive este legitimată şi prin excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a serviciilor teritoriale ale DNA (…) Mai mult, nu este incident nici art. 56 alin. 2 C.pr.civ., deoarece un serviciu organizat în cadrul DNA nu este asimilat asociaţiilor, societăţilor sau altor entităţi fără personalitate juridică la care se referă textul legal invocat, serviciul fiind constituit în temeiul ordinului procurorului-şef al DNA”, s-a apărat DNA în procesul deschis de Zarcula. 

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Pe fond, DNA a arătat că solicitarea lui Zarcula, trebuie soluționată pe baza Codului de Procedură Penală, nu pe legea contenciosului administrativ. „Reclamantul putea uza de instrumentele procedurale puse la dispoziţie de Codul de Procedură Penală, singurul aplicabil atât timp cât în urma sesizării sale a fost constituit un dosar penal, aflat în instrumentarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Astfel, solicitarea reclamantului nu poate fi asimilată unei cereri întemeiate pe dispoziţiile legii contenciosului administrativ. Soluţiile emise de organele de urmărire penală sau hotărârile judecătoreşti nu pot fi supuse decât rigorilor expres prevăzute de lege în materie”, s-a mai apărat Direcția Națională Anticorupție.

Judecătorii au dat dreptate denunțătorului

Tribunalul Caraș-Severin a admis cererea de chemare în judecată a lui Marius Iosif Zarcula și a obligat DNA să îi comunice ordonanța de clasare pronunțată în dosarul în care șeful Direcției Agricole Caraș-Severin a fost denunțător. „Tribunalul constată că reclamantul este îndreptăţit la obţinerea unei copii a ordonanţei de clasare din data de 6.10.2023, fiind martor denunţător, deci persoană care a făcut sesizarea. Prin necomunicarea ordonanţei de clasare reclamantului, deşi acesta era îndeptăţit, practic este împiedicat să formuleze o plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 340 Cod procedură penală, aspect care nu respectă exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În consecinţă, tribunalul constată că refuzul pârâtei de a comunica ordonanţa de clasare din data de 6.10.2023, emisă în dosarul nr.  16/P/2023, nu a fost justificat”, se arată în sentința Tribunalului Caraș-Severin, publicată pe platformrejust.ro. Hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs. 

Contactat după deschiderea procesului, Zarcula nu a dorit să comenteze cazul. Tot atunci, fără a intra în detalii, avocata lui Zarcula, Loredana Sabo, a declarat pentru Adevărul că refuzul DNA de a-i comunica ordonanța de clasare denunțătorului este fără precedent. 

„Este prima oară când mă confrunt cu o astfel de situație: refuzul unei instituții a statului, respectiv al unui parchet, de a comunica ordonanța dispusă în dosar. Nu a fost comunicată nici soluția. Am luat la cunoștință printr-o adresă prin care ne-a fost comunicat de DNA că s-a dispus o ordonanță de clasare. Nouă ne-a fost comunicat doar că nu ne justificăm un interes, motiv pentru care nu ne poate comunica ordonanța de clasare”, a declarat avocata Loredana Sabo, după deschiderea procesului. 

Loredana Sabo mai spune că clientul său a fost pus în imposibilitatea de a ataca ordonanța de clasare din dosarul în care a depus denunț. 

„Era doar opțiunea dumnealui dacă alegea să o conteste la prim-procuror și ulterior la instanță. Nu a spus nimeni că intenția clientului meu este să atace ordonanța, dar cel puțin să ia cunoștință de ea și ulterior să decidă dacă contestă ordonanța de clasare sau nu. De asta vă spun că este împiedicarea unui drept constituțional de acces la justiție”, a mai declarat avocata Loredana Sabo după declanșarea procesului împotriva DNA.

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro