Fără să existe niciun caz de coronavirus în țară, românii au golit magazinele. A apărut primul caz și românii din Italia unde sunt deja confirmate 500 de cazuri vor să-i liniștească pe cei de acasă. „Viața merge înainte. E o gripă!”, spun românii din Lodi, localitate la 5 kilometri distanță de primele focare din Peninsulă. Primele trei zile au fost mai înspăimântătoare pentru români. Apoi s-au obișnuit cu ideea.

Un jandarm se apropie. Își dă puțin masca jos și se uită spre a mea.

„Nu e bună! Nu te ajută cu nimic”, îmi spune zâmbind. Așa că o dau în jos. Oricum o pusesem să impresionez echipele de jandarmi și polițiști care stau pe marginea drumului și oprească accesul. Sunt la granița cu „zona roșie”, care delimitează localitățile-focar de infecție din nordul Italiei împreună cu Sorin Sava, un român de 20 de ani în Peninsulă. N-a mai trăit așa o experiență, dar nu s-a speriat.

„Am avut lucruri mai grele în viață decât așa ceva. Toți s-au speriat pentru nimica toată. Noi avem încredere foarte mare în statul italian, în sistemul de sănătate. Ce avem în Italia nu se compară cu România”, spune bărbatul.

Elevii fac lecții pe Skype și sfidează coronavirusul
ieșind la distracție

Soția sa este însă mai precaută. Așa că stă cu copiii acasă, departe de pericolul nevăzut. Coronavirus.

„E doar o gripă! Eu am avut gripă luna trecută, chiar”, spune un tânăr italian oprit la semnul spre Codogno. Împreună cu alți trei prieteni, dau o tură cu mașina prin diverse localități, se întorc din drum când dau de vreun blocaj al poliției și tot așa, să treacă timpul.

„Părinții noștri sunt mai speriați, dar și ei înțeleg că avem 18-19-20 de ani și nu putem sta numai în casă, trebuie să ne distrăm și noi”, spune un tânăr. Dar nu vrea să creadă presa din România că liceenii italieni doar se distrează pe timp de coronavirus.

”Eu învăț în Casale, care face parte din zona roșie acum. Și acum facem lecții virtuale pe Skype cu profesorii noștri, pentru că eu sunt în ultimul an și dau examenul de maturitate. Așa că le-am propus profesorilor să facem lecții online, să nu pierdem timpul. Facem atâta caz pentru nimic”, spune Mahmood. „Da, ca pe cântăreț”, îmi citește gândurile și ne despărțim în plină stradă fredonând „Pensavi solo ai soldi, soldi” („Te gândești numai la bani, bani!”)

Caru cu boi din Lodi

La bani s-a gândit și autoritățile italiene când au văzut cum bate vântul pe străzi, cum afacerile se plâng de lipsa clienților, turiștilor, încasărilor.

Iar în zonele din apropierea focarelor s-a simțit cel mai bine frica. Ea i-a alungat clienții Cătălinei Mihai, de la restaurantul Caru cu boi, din Lodi. În sala de mese cu o capacitate de 200 de persoane sunt ocupate doar două mese la rând. Răsplătește clienții care n-au părăsit-o în vremuri de coronavirus cu o pălincă românească.

„Fuori corona!”, striga Cătălina întinzând două țoiuri de lut cu licoarea-medicament. Doar ce a cumpărat 10 litri de pălincă săptămâna trecută, așa că știe că îi ajunge să treacă și de cumpăna asta. Se face haz de necaz.

Aprovizionarea se face mai greu în zona focarelor

„Sâmbăta viitoare aveam trei evenimente cu 250 de persoane
și meniu prefixat și sunt anulate. En-gross-urile ne-au anunțat că nu ne mai
primesc la ei, să vină ei și acum am înțeles că la Torino nu le mai vine marfă
din țară, tirurile din țară nu mai ajung aici. Vedeam o glumă acum a unui
fotograf, am și șters-o. A scris „Vând apartament în Codogna”. Mi se pare o
glumă nelalocul ei. Este cum aș sta eu la Cernobîl, după explozie și aș zice că
vând apartament la Cernobîl. Iar cei care locuiesc acolo și sunt blocați acolo
suferă”, spune românca.

Mariana Oltean a nimerit și ea de pe meleagurile lui Dracula tocmai în Lombardia. Acum ar fi vrut să plece și ea din calea coronavirusului, dar unde?

„Avem patru colegi de la Codogno care au fost lăsați acasă, și noi am venit la muncă. Cu măști, mănuși. Călcăm echipamentul doctorilor, pantaloni, bluze. Mi-a fost un pic mai mult frică, dar am văzut că a trebuit să ne obișnuim. Acasă dacă ne ducem, cum ne tratăm?”, spune femeia.

Nu se mai întorc în România, dar o poartă în suflet

La magazinul „Romanian House” din Lodi rafturile sunt pline. Și nici clienții nu s-au împuținat așa mult. Trebuie să mănânce.

Costi Mihai, patronul, care de 17 ani locuiește în orașul italian, se bucură că îi calcă pragul toate națiile, are inclusiv italieni care știu să gătească românește. Din dragoste pentru soțiile lor românce, evident. „Eu am o viață normală, nu am restricții. Am masca cu mine, chiar azi mi-au venit de pe Amazon”, spune bărbatul. Acum ar mai putea să-și deschidă o afacere și cu măști, că sunt la mare căutare în zonă.

Am văzut că e dezastru și în țară, că au cumpărat din magazine. Ar trebui să stea liniștiți românii. Viața merge mai departe.

Costi Mihai, patron magazin românesc în Lodi:

Să se facă România bine!

Liniștea și bunăstarea le-a fost tulburată de nebunia coronavirus. Dar oamenii s-au reîntors încet pe străzi, la o cafea cu prietenii, la o discuție despre noua amenințare.

Sorin Sava lucrează ca șofer. Și se întreabă când va fi stârpit virusul corupției din România. Ăsta i se pare mai periculos.

„Eu când am plecat din România am plecat cu o plasă de rafie și acuma, Dumnezeu mi-a ajutat, după 20 de ani, bine, evoluția a început mai devreme, mă simt un om realizat. Am o familie frumoasă, am tot ce mi-am dorit”, spune bărbatul.

Și totuși, parcă și-ar mai dori ceva: „Să se facă România bine!”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

 
 

Urmărește-ne pe Google News