ComenteazăIn timp ce Capitala freamata sub povara dulce a primaverii, pe apa Lotrioarei, pe drumul forestier ce urca din Valea Oltului pana in inima Muntilor Lotrului, amintirea iernii cadreaza perfect cu realitatea. Chiar aici, unde linistea si-a zidit castele de zapada, Libertatea a incercat sa desluseasca un mister ce dainuie de o jumatate de secol. In varful muntelui au cazut doua avioane si un elicopter. Coincidenta? Sa zicem ca nu!
Anul 1964 a reprezentat un an negru pentru aviatia romaneasca. La 10 octombrie, un Iliusin IL-18B a cazut in muntii Lotrului, accident in care s-au prapadit 28 de persoane (culmea, cu o zi inainte, tot un aparat Iliusin IL-14 al Tarom se prabusise tot in munti, la 100 de kilometri vest de Sibiu, accident in care au murit toti cei 32 de pasageri).
Cativa ani mai tarziu, un elicopter a cazut (nu se cunosc alte date si numarul victimelor) in acelasi loc ca si avionul, pe varful Prejba, la 1.700 metri altitudine! Ca un facut, opt ani mai tarziu, cu trei zile inainte de finele anului 1974, un Antonov AN-24 a cazut tot in aceeasi zona (au murit 7 membri ai echipajului si 33 de pasageri)!
Cele trei incidente i-au facut pe locuitorii comunei valcene Caineni – una din cele mai apropiate de valea Lotrioarei, locul prabusirilor – sa declare zona blestemata. De altfel, autoritatile romane au si mutat culoarul de zbor de pe acea ruta! Am pornit din Caineni spre locul cu pricina. Am convins cu greu un localnic, Nicolae Mocanu, sa ne fie ghid.
„Fiarele avioanelor erau obiectiv turistic”
Desi e tanar – are 30 de ani – cunoaste zona si istoria cazurilor. Tatal sau, Mihai Mocanu, a fost sofer pe troliu si a batut de mii de ori drumul Lotrioarei cu masina incarcata cu zeci de metri cubi de busteni. “Tata imi povestea mereu despre avioanele prabusite. Cand eram mai mic, ma lua in masina si-mi arata grozavia. Pe atunci, fiarele avioanelor erau „obiectiv turistic”. Acum nu mai exista, pentru ca au fost carate la oras si vandute pe bani frumosi”, spune Nicolae.
La inceput avem noroc, pentru ca zapada e tasata de un tractor ce a dus muncitorii la coloniile din munte. Dupa 20 de kilometri, incepe greul. Zapada trece de genunchi, iar noi inaintam cu dificultate. In locul cunoscut drept “La cabana”, drumul se ramifica. Facem stanga si mai mergem cinci kilometri. Ajungem. Nu-i nici tipenie de om, totul e incremenit. Parca e un omagiu adus celor morti in accident. Stim ca zeci de cruci marcheaza locul, dar nu se vad. Sunt la cativa metri sub zapada. Scormonim putin dupa ele, dar n-avem nici o sansa. Ne multumim sa aflam locul unde s-a prabusit avionul, indicat de Nicolae. “Aici a cazut un avion, in 1964!, arata el. Bucatile s-au imprastiat in apele raului si au stat aici pana dupa Revolutie. Apoi, tot aluminiul a fost carat jos si valorificat”.
In regimul comunist, nimic n-a “transpirat” despre cele trei accidente, petrecute intr-un perimetru de maximum 10 kilometri patrati. Doar localnicii au aflat, din gura in gura, ca aparatele de zbor s-au prabusit. Multi au urcat in varful muntelui pentru a vedea minunatiile. Resturile avionului cazut pe varful Prejba, in 1974, care pur si simplu s-a dezintegrat, mai sunt vizibile si acum. Bucati mici de fuselaj, de maximum 50 de centimetri patrati, sunt adunate rand pe rand de colectionari sau de amatorii de amintiri. Aeronava, care s-a izbit de munte si apoi a cazut in apele raului Lotrioara, a “rezistat” pana dupa Revolutie.
Aceasta s-a rupt in bucati imense, aflate chiar in buza drumului. O aripa aici, alta mai incolo, coada la cateva sute de metri departare… Despre elicopterul cazut se stiu prea putine. Localnicii sunt impartiti in doua tabere. Unii cred ca locul e blestemat. Au vazut oameni de la oras care au cercetat misterioasele locuri, pas cu pas, si cred ca zona este ceva de genul celebrului “Triunghi al Bermudelor”, cel care inghite cu totul vapoare si caruia nu i s-a gasit nici o explicatie pana in prezent. Altii au alta teorie. Acestia sunt convinsi ca deasupra muntelui se afla un gol de aer care i-a pacalit pe piloti si care a facut ca avioanele sa se prabuseasca si sa indolieze zeci de familii. Oamenii de stiinta ori au dat vina pe un camp magnetic care bulverseaza sistemul de navigatie al avioanelor, ori, pur si simplu, pe incapacitatea pilotilor, ori au considerat cele trei accidente o coincidenta nefericita.
1940. La 23 august, prima aeronava romaneasca ce circula pe o linie comerciala, apartinand Lares (Liniile Aeriene Romane Exploatate de Stat), a cazut in apropiere de Cluj. Toti cei 21 de calatori au murit.
1947. Un avion romanesc, apartinand TARS (Transport Aerian Romano-Sovietic), ce circula pe ruta Baneasa – Praga, s-a prabusit la data de 21 noiembrie, in localitatea Phouznicie, din cauze necunoscute. Toti cei cinci membri ai echipajului au decedat, la fel ca si 8 din cei 21 de pasageri ai avionului.
1957. De la infiintarea Tarom, 23 de avioane ale companiei de stat s-au prabusit sau au evitat in ultimul moment o tragedie.
1970. Primul aparat de serie produs in Romania, un BAC 1-11, s-a prabusit la 5 kilometri distanta de aeroportul din Constanta, asta dupa ce nu putuse ateriza la Bucuresti si fusese redirectionat spre aeroportul din Dobrogea. Din cauza conditiilor meteo, 18 din cele 27 de persoane aflate la bord au murit.
1976. La 1 martie, un IL-14 s-a prabusit, incidentul petrecandu-se in apropierea aeroportului Sibiu, la 1.169 m de pragul pistei 9. Accidentul s-a soldat cu 6 morti (3 membri ai echipajului si 3 elevi in pregatire) si 3 raniti. Toate aparatele IL-14 au fost oprite temporar de la zbor si s-a trecut la efectuarea cursei regulate de pasageri cu aeronave AN-24.
1989. Prabusirea unui avion Tupolev la Bucuresti, in februarie 1989, a provocat moartea a 5 persoane, apoi, la cateva zile dupa Revolutie, 7 oameni au decedat dupa ce a cazut un aparat Antonov. In 1991, la 14 august, 9 persoane au murit dupa ce s-a prabusit la Timisoara un Iliusin.
1995. Anul a fost cel mai negru din istoria aviatiei romanesti. La 31 martie, la Balotesti, un aparat Airbus A310-324, apartinand Tarom si care decolase spre Bruxelles, s-a rasucit la 170 de grade si s-a prabusit, 60 de persoane decedand, in majoritate belgieni. Cauza a fost incapacitatea pilotului de a redresa avionul dupa ce un motor nu a mai raspuns la comenzi.
Avion prabusit peste inchisoarea de femei
In statisticile aviatiei, un loc aparte il ocupa bombardierul apartinand armatei Statelor Unite doborat la Ploiesti, la 1 august 1943. “In timpul celui de-al doilea razboi mondial, rafinariile de langa Ploiesti asigurau o treime din necesarul de combustibil armatelor lui Adolf Hitler. Aici era cea mai bine pazita baza industriala din Europa”, povesteste pilotul US Army, Peter Abbott, care a participat la bombardarea Ploiestiului. Aparatul B-24, interceptat de antiaeriana romana, s-a prabusit chiar peste o inchisoare de femei. Pe langa cei 10 membri ai echipajului, 63 de persoane au murit la sol.
„Eroare grava de pilotaj”
Referitor la accidentul petrecut la data de 29 decembrie 1974, Ministerul Transporturilor a pus la dispozitie urmatoarele date: “Accidentul s-a petrecut la 22 km sud de aeroportul din Sibiu si a constat in impactul aeronavei (in timpul procedurii de apropiere) cu varful Prejba, la 1.700 metri inaltime. Cauza: executarea incorecta, de catre echipaj, a procedurii de apropiere, care a dus la devierea aeronavei cu peste 20 de km spre sud, pe fondul intensificarii vantului si a turbulentelor”.
Rezultate Exit poll alegeri prezidențiale 2024 – turul I – cine intră în turul 2. Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale potrivit BEC!