Comentează“Treptat, acest obiectiv de investiții a devenit un obiectiv de vandalizat și un focar amplasat într-o zonă extrem de vizibilă a Capitalei. Practic, orice turist care intră în București pe calea ferată este întâmpinat de această priveliște dezolantă”, a scris Asociația Metrou Ușor pe pagina sa de Facebook, alături de câteva fotografii care arată starea degradantă în care se află trotuarul rulant.
Acest trotuar rulant înfățișează întocmai starea în care se află Gara de Nord, ce are nevoie urgentă de modernizare ca cel mai important nod de transport feroviar din țară, dar și de restaurare ca unul dintre marile monumente istorice ale Capitalei.
Asociația „Metrou Ușor”:
Inaugurat cu fast, abandonat un an mai târziu
Trotuarul rulant care face legătura între Gara de Nord și Gara Basarab a fost construit la pachet cu Pasajul Basarab. Lucrările au început în mandatul lui Adriean Videanu, în 2006, și au fost făcute de asocierea Astaldi și FCC Cinstruccion SA. Pasajul Basarab a fost finalizat cu mari întârzieri în 2011, în mandatul lui Sorin Oprescu. Întregul proiect a costat Primăria Capitalei 240 de milioane de euro.
Trotuarul rulant, parte din același proiect, a fost finalizat și inaugurat cu mare fast de Oprescu în 2013.
“Am făcut trotuarul ăsta ca să nu se mai chinuie lumea cu bagajele până în gară, să circule civilizat”, spunea edilul atunci.
În valoare de 11 milioane de lei, trotuarul rulant a funcționat doar până în 2014, când a fost abandonat, iar oamenii și-au cărat din nou valizele până la gară, ocolind pasajul, care s-a degradat de la un an la altul, ajungând un focar de infecție, acoperit de praf și graffiti.
La
nouă ani de la inaugurare, Pasajul Basarab nu are recepția finală
făcută
După
ce trotuarul s-a defectat în 2014, autoritățile nu au mai investit
nici în el, nici în Pasajul Basarab, cele două obiective fiind
parte din aceeași investiție.
Pasajul Basarab funcționează de nouă ani fără a avea recepția finală făcută.
Într-un răspuns pentru Hotnews din 2018, Municipalitatea spunea că nu poate face niciun fel de investiție, pentru că pasajul nu a intrat, practic, în administrarea ei. Abia în 2017 s-au început procedurile pentru recepția lucrării, dar comisia a cerut o expertiză.
Expertiza a fost făcută, dar procedura legală nu a fost finalizată, astfel că întreținerea pasajului a rămas tot în sarcina constructorului, care însă nu s-a ocupat de cele două obiective.
“În anul 2017 s-a constituit comisia de recepție la terminarea lucrărilor, formată din specialiști ai PMB, RATB, Administrația Străzilor și ai Inspectoratului de Stat în Construcții care, în urma verificării lucrărilor executate și a documentelor suport a decis expertizarea întregii lucrări. Expertiza realizată de profesori universitari, ingineri de la Universitatea Tehnică de Construcții București este finalizată, fiind depusă în data de 2 martie la Registratura PMB. După analiza acestei expertize, comisia este în măsură să comunice rezultatele și măsurile ce se impun”, spunea atunci primăria.