Disperarea cu care Boc & Co – frenetic susţinuţi de Traian Băsescu, dar şi, chiar dacă mai puţin furibund, de PSD – vor să impună ACUM, neîntârziat, majorarea salariilor e un truc ieftin şi are o explicaţie simplă. Probabila agravare a crizei financiare şi economice va avea peste câteva luni efecte de o dimensiune greu de anticipat. Adică, atunci când PD-L speră să se afle la putere, dar va dispune de din ce în ce mai puţine resurse pentru a asigura lefurile nesăbuit majorate la presiunea liderilor de sindicat, care au în spate 1,4 milioane de bugetari. Ca să scoată cămaşa, viitorul guvern (fie pedelist, fie pesedist) va fi nevoit să impună noi taxe, să mărească impozitele, ba chiar să introducă şi curbele de sacrificiu (primii loviţi în criza din 29-32 au fost înşişi dascălii). Înăsprirea fiscală va afecta însă sever şi veniturile salariaţilor din zona privată. Care şi aşa, deşi produc 70% din PIB şi sunt de două ori mai numeroşi decât bugetarii, au lefurile cu 30% mai mici. Tot acest haos, nădăjduieşte PD-L, va fi pus pe seama „dezastruoasei moşteniri” a liberalilor (dar şi a pesediştilor din urmă), Boc şi ai săi, abil îndrumaţi din Deal, erijându-se în victime însă şi în salvatori ai naţiei.
Toată ţesătura e ascunsă într-un circ politic derizoriu. După „moţiunea de parc”, PD-L a depus la Parlament moţiunea de cenzură, care va fi dezbătută la 10 noiembrie. Se vrea şi respingerea OUG privind prorogarea majorărilor. După alte manifestări, sindicatele anunţă şi ele o grevă generală, se pare a majorităţii bugetarilor, în jur de 20 noiembrie. Manopere pur politice, fără efect asupra unui guvern care oricum îşi face deja bagajele. Urmarea ar putea fi, însă, am mai spus-o, amânarea alegerilor. Ceea ce iarăşi ar accentua degringolada financiară şi instabilitatea politică.
Urmărește-ne pe Google News