Trucuri pentru dulceţuri şi murături! Cum alegi fructele şi legumele

Fructele

Trebuie să fie coapte exact cât trebuie, nici prea mult, dar nici crude. Cel mai bine este să conservi fructele cât mai aproape de momentul culegerii. Dacă nu e posibil, păstrează-le într-un loc răcoros şi uscat până le pregăteşti. Există totuşi fructe pe care e bine să le mai laşi una-două zile după culegere, fiindcă se mai coc. E vorba despre nectarine, piersici, pere, prune. Fructele se conservă, în general, prin fierbere.
Depinde de aciditatea lor. Această calitate joacă un rol primordial, fiindcă aciditatea este cea care împiedică dezvoltarea bacteriei botulinice, care poate provoca intoxicaţii grave. Dacă un aliment suficient de acid este încălzit la temperatură mare, toxinele botulinice vor fi distruse, iar bacteriile nu se vor putea dezvolta.
Dintre fructe, smochinele nu sunt suficient de acide pentru a putea fi conservate doar prin fierbere. De aceea, trebuie adăugat un element acid, cum ar fi suc de lămâie sau acid citric ori acid ascorbic. Celelalte, teoretic, nu ar avea nevoie, fiind suficient de acide. Dar dacă le pui, nu strică. Tot la acest capitol se află şi roşiile. După cum se ştie, ele sunt fructe, nu legume. Acestea sunt suficient de acide pentru a fi conservate ca atare.

Recomandări

Cum poți să reduci cu 70% factura la gaze. Modul corect de utilizare a centralei termice

Ai grijă la culoare!

Merele, perele, caisele, nectarinele şi piersicile după ce sunt decojite şi tăiate au tendinţa de a se înnegri. Pentru a evita acest lucru, dacă nu le prepari imediat, amestecă o linguriţă de acid ascorbic în 4 l de apă şi pune fructele curăţate sau şi tăiate în lichid, până le vei pune la fiert.

Legumele

Acestea se conservă fie în saramură, fie în oţet. O metodă bună e ca înainte de a fi conservate, legumele să fie opărite.

Murături în oţet

Această metodă se potriveşte pentru castraveţi, morcovi, conopidă, ardei şi gogoşari. Peste ingrediente se toarnă o soluţie fiartă şi răcită (din apă, oţet, sare, ierburi, condimente şi zahăr). Un dezavantaj al acestei metode e că prin murarea în oţet sunt distruse culturile naturale de bacterii şi enzimele benefice.

Murături în saramură

Castraveţii, varza, vinetele sunt mai gustoase dacă sunt murate în saramură (o soluţie făcută din apă şi sare). În timpul procesului de murare sarea extrage lichidul din legume şi bacteriile care se formează în mod natural încep să producă acid lactic. Legumele murate astfel sunt uşor de digerat şi conţin enzime benefice.

Cum alegi conservanţii

• cea mai bună sare pentru murături e sarea gemă. Nu folosi sare iodată, fiindcă iodul din sare poate înmuia murăturile;

Recomandări

Un român stabilit în Austria de 17 ani s-a întors acasă, ca să repare cișmelele din orașul natal: „Când le vezi în starea actuală, cazi în depresie”

• zahărul folosit trebuie să fie tos, de bună calitate;

• oţetul cel mai potrivit este cel din vin de 9°;

• uleiul poate fi de floarea-soarelui sau de măsline;

• asprina se mai foloseşte, dar poate fi înlocuită cu conservanţi speciali.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!
 

Urmărește-ne pe Google News