Trucuri pentru dulceţuri şi murături! Cum conservi fructele

Conţinutul în pectină

Fructe cu multă pectină sunt: castanele, lămâile, gutuile, portocalele, grepfrutul, mărul, coacăzele.
Cu pectină moderată sunt: caisele, zmeura, mandarinele, murele, afinele, strugurii, prunele, perele. Cu puţină pectină sunt: ananasul, nectarinele, cireşele, smochinele, kiwiul, pepenele, piersica, căpşunele, mangoul, rubarba, roşiile.

Când este dulceaţa gata?

Pentru a fi sigur(ă) că dulceaţa este gata, dacă nu ai un termometru care să indice că produsul a ajuns la 105 grade C (temperatura ideală pentru gelifiere), poţi recurge la metoda farfuriei reci. Ia o farfurie mică şi pune-o în congelator pentru maximum 5-10 minute.
Când este suficient de rece, scoate- o şi pune pe ea două-trei picături de dulceaţă şi înclină farfuria. Dacă picăturile rămân tari şi nu curg, dulceaţa este gata, dacă nu, mai trebuie fiartă până când va avea siropul legat.

Tehnici de ambalare

Ai două posibilităţi: la cald sau la rece. Tehnica la cald este cea mai răspândită, fiind cea mai simplă. După ce ai stins focul, pui dulceţa fierbinte în borcanele sterilizate, apoi înfiletezi capacele şi le întorci cu fundul în sus pentru a crea vid, indispensabil conservării.
La rece. Varsă peste dulceaţa rece din borcan o linguriţă de alcool (gin sau vodcă) şi apoi dă-i foc, pune repede capacul şi înfiletează-l.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Cum alegi zahărul

Poţi folosi zahăr alb rafiant sau alte tipuri de îndulcitori naturali. Zahărul alb rafinat există chiar sub forma celui special pentru dulceaţă, care e ceva mai scump, dar este îmbogăţit cu pectine. Proporţia în cazul acestui zahăr este de 1 kg de fructe pentru 600-700 g de zahăr.
Pe vremuri se puneau 1 la 1, dar metodele de conservare nu erau la fel de evoluate. Îndulcitorii alternativi sunt: sirop de agave, miere, zahăr din cocos. Aceşti îndulcitori se folosesc în cantităţi mai mici, fiind mai concentraţi.

Cratiţă de cupru sau de inox

Chiar dacă într-un vas de aramă iese mult mai bine, dulceaţa se poate face perfect şi într-unul de inox. Ideea este că, într-o cratiţă de cupru (aramă), are loc o reacţie chimică între dulceaţă şi metal ce facilitează legarea (gelificarea).
Dacă utilizezi un vas de cupru trebuie să fie perfect curăţat, să nu aibă pete, urme verzi sau gri, fiindcă iese dulceaţa toxică. Ca să nu se prindă dulceaţa, badijonează cratiţa cu puţin ulei de floarea-soarelui. Nu se va lipi şi nici nu-i va influenţa gustul.

Urmărește-ne pe Google News