„Trump a fost fascinat de Putin, era sub vraja lui”, povestește Angela Merkel în cartea ei de memorii

Prima întâlnire cu Donald Trump

Merkel a povestit în cartea sa de memorii prima întâlnire pe care a avut-o cu Donald Trump. S-a întâmplat în anul 2017, atunci când republicanul obținuse primul mandat la Casa Albă. În cadrul discuției, care a avut loc în Biroul Oval, Donald Trump a fost curios să afle care este relația Angelei Merkel cu liderul rus Vladimir Putin.

„Era evident foarte fascinat de președintele rus. În anii care au urmat, am avut impresia că politicienii cu trăsături autocratice și dictatoriale îl au sub vrajă”, a notat fostul cancelar german.

După întrevedere, cei doi lideri au ținut o conferință de presă care s-a dovedit a fi „dificilă”, conform dezvăluirilor făcute de Merkel. Trump a adus reproșuri Germaniei, la care aceasta a răspuns cu fapte și cifre: „Am vorbit pe două registre diferite. Trump – la nivel emoțional, eu – la nivel faptic… El nu părea să încerce să rezolve problemele despre care vorbeam”.

Merkel voia ca democrata Kamala Harris să câștige alegerile din SUA

„Mi s-a părut că încerca să îl facă pe interlocutor să se simtă vinovat. Când și-a dat seama că mă opun vehement, și-a încheiat brusc tirada și a schimbat subiectul. În același timp, am avut impresia că dorea, de asemenea, să îi facă pe plac interlocutorului său”, a mai notat ea.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

În opinia sa, Donald Trump vedea totul din perspectiva unui dezvoltator imobiliar care voia să obțină un teren. „Pentru el, toate țările erau în competiție unele cu altele, în sensul că succesul uneia era eșecul celeilalte. El nu credea că prosperitatea tuturor poate fi sporită prin cooperare”, se mai arată în cartea de memorii a Angelei Merkel.

Pe lângă întrevederea cu Trump, fostul cancelar german a descris și întâlnirile cu președintele rus Vladimir Putin și cu Gerhard Schroder.În cartea sa de memorii, Merkel a mărturisit, totodată, că și-a dorit „din toată inima” ca democrata Kamala Harris să câștige alegerile prezidențiale din SUA.

Dezvăluiri despre aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO

Angela Merkel, criticată pentru poziția sa față de Ucraina, a dezvăluit că a încercat să împiedice aderarea rapidă a țării la NATO, întrucât se temea de reacția Rusiei. Fostul cancelar german a adus în atenție summitul NATO de la București, care a avut loc în anul 2008, în cadrul căruia s-a vorbit despre un plan privind extinderea Alianței Nord-Atlantice cu Ucraina și Georgia.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

„Am înțeles dorința țărilor din Europa Centrală și de Est de a deveni membre ale NATO cât mai repede posibil”, însă „admiterea unui nou membru nu ar trebui să aducă numai lui mai multă securitate, ci și membrilor NATO”, a mai dezvăluit Merkel.

„Mi s-a părut iluzoriu să presupunem că statutul de țări candidate ar fi protejat Ucraina și Georgia de agresiunea lui Putin, că acest statut ar fi avut un asemenea efect de descurajare încât Putin ar fi acceptat evoluțiile fără să facă nimic”, a mai precizat ea.

Gerhard Schroder nu a vrut să recunoască faptul că a fost învins

„Ar fi fost de așteptat la acel moment, în caz de urgență, ca statele membre NATO să răspundă militar – cu echipamente și trupe – și să intervină? Ar fi fost de conceput ca eu, în calitate de cancelar federal, să fi cerut Bundestagului german un astfel de ordin pentru forțele noastre armate și să fi primit o majoritate în favoarea acestuia?”, a mai notat ea.

În cele din urmă, s-a ajuns la o înțelegere, dar aceasta a avut un preț, după cum notează Merkel: „Faptul că Georgia și Ucraina nu au primit un angajament cu privire la statutul de țări candidate a fost un «nu» pentru speranțele lor. Pentru Putin, faptul că NATO le-a promis, de asemenea, un angajament general pentru aderarea lor a fost un «da» pentru aderarea la NATO pentru ambele țări, o declarație de război”.

Recomandări

Ultimele zile ale Salinei Praid. „Cât o nucă era gaura din perete, apoi s-a tot mărit”. Cât de fezabilă este soluția evacuării apei | Reportaj

Importantă este și scena care a adus-o pe Merkel în funcție, în anul 2005. Cancelarul Gerhard Schroder nu a fost dispus să-și recunoască înfrângerea în dezbaterea televizată din seara alegerilor generale. „Eu stăteam acolo ca și cum nici măcar nu făceam parte din întregul eveniment, ci ca și cum urmăream scena de acasă, din fața televizorului. Îmi tot spuneam: nu te lua la trântă cu ceilalți, apoi vei începe și tu să ieși din rând”, mărturisește ea.