Polonia este principalul contributor, cu o estimare de 3,9% din PIB cheltuită pentru apărare, potrivit datelor pentru 2023, dar, cu toate acestea, oficialii polonezi au reacționat imediat și au condamnat amenințarea lui Donald Trump, candidatul republicat cotat favorit în sondajele pentru alegerile prezidențiale din 2024.

„Mottoul NATO «unul pentru toţi, toţi pentru unul» este un angajament concret. Subminarea credibilităţii ţărilor aliate înseamnă slăbirea întregii NATO”, a transmis Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, ministrul apărării din Polonia, pe platforma de socializare X, citat de Reuters.

„Nici o campanie electorală nu este o scuză pentru a juca securitatea Alianței”, a continuat oficialul de la Varșovia.

Vecină direct cu Rusia, prin exclava rusească Kaliningrad, Polonia a avertizat în repetate rânduri privind pericolul reprezentant de Rusia și a fost unul dintre principalii susținători ai Ucrainei în cei aproape doi ani de război.

„Acestea sunt cuvintele unui candidat serios la președinție, așa că ar trebui tratate cu seriozitate”, a reacționat ministrul adjunct de externe Paweł Zalewski pentru Politico. „Dacă facem asta, atunci înseamnă o schimbare a logicii prezenței SUA în NATO. Este foarte îngrijorător. El cere în mod corect țărilor membre să cheltuiască mai mult pentru apărare, dar solicită și Rusiei să atace. Acest lucru este complet de neînţeles.”

O reacție a venit și din partea comisarului european pentru piața internă, Thierry Breton, care a subliniat că liderii Uniunii Europene au înțeles că blocul trebuie să-și sporească propriile cheltuieli și capacități militare.

„Nu se poate ca securitatea noastră să depindă de o aruncare de monedă la fiecare patru ani, în funcție de aceste alegeri, și anume de alegerile prezidențiale din SUA”, a replicat Breton, întrebat la televiziunea franceză LCI despre afirmațiile lui Trump.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a contrazis afirmațiile lui Donald Trump și a subliniat că „orice atac asupra NATO va fi întâmpinat cu un răspuns unitar și puternic”.

„Orice sugestie că aliații nu se vor apăra între ei subminează întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a SUA, și îi expune pe soldații americani și europeni la un risc crescut”, a transmis secretarul general al NATO.

O reacția de condamnare a venit și de la Casa Albă. „Încurajarea invaziilor celor mai apropiați aliați ai noștri de către regimuri ucigașe este îngrozitoare și deranjantă și pune în pericol securitatea națională americană, stabilitatea globală și economia noastră acasă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates.

Miniștrii apărării din NATO urmează să se întâlnească la Bruxelles săptămâna viitoare, inclusiv secretarul american al apărării, Lloyd Austin, iar subiectul afirmațiilor lui Trump va fi sigur puternic dezbătut.

„Războiul” dintre Trump și NATO

În discursul susținut sâmbătă la un miting electoral, Donald Trump a povestit și un moment de la o reuniune NATO, despre care nu a precizat unde și când a avut loc, când „unul dintre președinții unei țări mari” l-a întrebat dacă SUA ar mai apăra națiunea sa dacă ar fi invadată de Rusia, chiar dacă „nu plătesc”.

„I-am spus: «Toată lumea va plăti». El a răspuns: „«Ei bine, dacă nu plătim, tot ne veți proteja?». «Absolut nu». Nu-i venea să creadă”, a relatat Donald Trump. „Nu, nu te-aș proteja”, și-a amintit Trump că i-a spus președintelui nemenționat. „De fapt, aș încuraja Rusia să facă orice naiba își dorește. Trebuie să plătești. Trebuie să-ți plătești facturile”, i-a mai transmis Trump liderului cu care dialoga.

Washington Post a relatat că declarațiile lui Trump de sâmbătă par să facă referire la un summit NATO din 2018 în care liderii statelor membre au sugerat că amenințările lui Trump nu erau la fel de explicite. Comisarul Breton are o altă viziune asupra momentului la care face referire fostul președinte american.

„Am mai auzit asta. Nimic nou sub soare”, a spus Breton. „Poate că are probleme cu memoria, a fost, de fapt, o femeie președinte, nu a unei țări, ci a Uniunii Europene”, a spus Breton, referindu-se la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și la o conversație pe care a avut-o cu Trump în 2020.

„Trebuie să înțelegeți că, dacă Europa este atacată, nu vom veni niciodată să vă ajutăm și să vă sprijinim”, i-a spus Trump lui von der Leyen, în 2020 la Forumul Economic de la Davos, potrivit dezvăluirilor făcute de Breton. „Apropo, NATO este moartă și vom pleca, vom părăsi NATO”, a mai spus Trump, potrivit lui Breton.

Aceste dezvăluiri se înscriu în istoricul fostului președinte care a fost mult timp un critic înverșunat al participării SUA la alianță, criticând frecvent țările europene cu privire la cota lor din cheltuielile pentru apărare.

Conform articolului 5, dacă un aliat NATO este atacat, toate celelalte țări membre ale NATO îl consideră „un atac armat împotriva tuturor membrilor și vor lua măsurile pe care le consideră necesare pentru a-l ajuta pe aliatul atacat”. De la înființarea NATO în 1949, clauza a fost invocată o singură dată: pe 12 septembrie 2001, după atacurile teroriste din Statele Unite din ziua precedentă.

În mai 2017, Trump a ezitat în a confirma angajamentul Statelor Unite față de articolul 5, dar apoi a revenit asupra declarațiilor, două săptămâni mai târziu, în timpul unei vizite efectuate de Klaus Iohannis la Casa Albă, la o întrebare adresată de TVR.

Trump și-a exprimat în linii mari scepticismul față de NATO. Pe pagina oficială a campaniei sale, el transmitea că „trebuie să încheiem procesul pe care l-am început sub administrația mea de reevaluare fundamentală a scopului NATO și a misiunii NATO”.

The New York Times a relatat, în 2019, că Trump a discutat despre retragerea din NATO. În timp ce era în funcție, Trump s-a lăudat în repetate rânduri că a făcut țările NATO să plătească mai mult, susținând că „sute de miliarde” de dolari au venit la NATO ca urmare a faptului că s-a referit la alte țări ca membre „delincvente”.

Cum funcționează principiul 2% din PIB pentru apărare

Din 2006, fiecare membru NATO a avut un ghid de a cheltui cel puțin 2% din produsul său intern brut pentru cheltuielile de apărare până în 2024. Țările NATO au început să-și majoreze contribuția substanțial înainte de președinția lui Trump (2017 – 2021), ca urmare a anexării Peninsulei Crimea de către Ucraina în 2014, amintește Washington Post. Mai mult de jumătate au îndeplinit sau s-au apropiat de acest obiectiv începând cu 2023, iar multe țări membre și-au mărit cheltuielile ca răspuns la invazia Rusiei asupra Ucrainei.

Mai mulți experți privind NATO au descris modul în care Trump înțelege obligațiile financiare ale țărilor membre NATO ca fiind inexacte și au susținut că opoziția sa față de securitatea colectivă ca națiune membră este greșită.

Trump a descris incorect modul în care funcționează finanțarea NATO. NATO are o țintă ca fiecare țară membră să cheltuiască cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare, iar majoritatea țărilor nu ating acest obiectiv. Dar cifra este un ghid și nu un contract obligatoriu și nici nu creează „facturi”. Țările membre nu au eșuat în a-și plăti partea lor din bugetul comun al NATO pentru a conduce organizația, amintește CNN.

Principala eroare de înțelegere a lui Trump, remarcă și Politico, provine din faptul că nu există un buget centralizat al NATO în care țările să plătească. Dimpotrivă, fiecare țară plătește pentru propria apărare, cu un angajament la nivelul întregii alianțe, și nu o obligație prin tratatul de aderare, de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

Ce state îndeplinesc angajamentul de 2%

Potrivit unui document publicat de NATO în iulie 2023, 11 din 31 de state membre îndeplinesc pragul de 2% din PIB pentru apărare și multe sunt aproape de acest obiectiv.

Față de momentul 2014, anexarea Crimeei, se poate observa că aproape toate statele au crescut cheltuielile cu apărare. Excepție o fac Statele Unite și Marea Britanie (care oricum depășesc pragul de 2%) și Croația (unde scăderea este minimă).

Potrivit datelor publicate de NATO pentru 2023, 11 state îndeplinesc criteriul de 2% din PIB pentru apărare: Polonia, Statele Unite, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Regatul Unit și Slovacia. Cel mai slab procent îl are Luxemburg, doar 0,72%.

România și-a luat angajamentul de a se situa peste pragul de 2% din PIB începând cu 2017, chiar primul an al președinției lui Trump. După începerea războiului din Ucraina, președintele Iohannis a anunțat un nou obiectiv de 2,5% din PIB.

Din aceste date se poate observa că principalii contributori sunt state de pe flancul estic al NATO, unde amenințarea Rusiei se simte cel mai puternic, în timp ce majoritatea statelor din vestul Europei se situează sub 1,5% din PIB.

Urmărește-ne pe Google News