Pentru început, artistul recomandă cartea „Rusia lui Putin”, scrisă de Anna Politkovskaia, care „a fost omorâtă în fața scării blocului ei de ziua lui Vladimir Putin”.
Potrivit lui Chirilă, este o carte pe care ar trebui „s-o citească toți cei care vor să înțeleagă cum funcționează filosofia acestui dictator care pozează în țar”.
Apoi ar mai trebui citită, după cum recomandă Tudor Chirilă, cartea „Vremuri second hand”, scrisă de Svetlana Alekseevici. Este o carte documentar, premiată cu Nobel, care oferă o „radiografie dureroasă a destinelor individuale în raport cu destrămarea Uniunii Sovietice, epoca Elțîn sau lovitura de stat eșuată de la începutul anilor 90 care ar fi trebuit să readucă comunismul la putere și, implicit, să refacă URSS, nostalgia războiului care a transformat Rusia în «salvatorul Europei»”, notează Tudor Chirilă.
Totodată, ”pentru cei care adoră să se lase pradă manipulării digitale practicate de ruși” artistul recomandă memoriile Anniei Bentoiu: “Timpul ce ni s-a dat”.
De asemenea, artistul mai recomandă cartea „Amintiri din viață”, scrisă de Anița Nandriș Cudla, o țărancă româncă din Bucovina ”deportată în Siberia lui Stalin împreună cu cei trei copii ai ei, deposedată de tot ce reușise să agonisească până atunci”.
Ar mai fi de citit, potrivit lui Tudor Chirilă, și „Imago” a Liudmilei Ulițkaia, „o carte imensă din care îți poți face idee ce au însemnat Stalin și Hrusciov și cum au fost distruse viețile sutelor de mii de oameni peste care s-a construit viitorul luminos al comunismului”.
Tudor Chirilă mai recomandă „Generation P” a lui Victor Pelevin, „o carte despre vremurile nebune (la propriu) post URSS, când a început să se formeze noua teorie economică care a născut și primii ei pui: oligarhii ruși. Recomand și „ «Mitraliera de lut» de la același autor”.
Totodată, Tudor Chirilă mai susține că de la Evgheni Vodolazkin, citind „Soloviov și Larionov”, poți înțelege mai bine războiul civil și diferențele dintre armata roșie și cea albă.
Pe lângă asta, „Enciclopedia sufletului rus” și „Stalin cel bun” scrise de Victor Erofeev ”sapă adânc în ADN-ul unui popor pe care nu suntem în stare să-l înțelegem și tindem să-l demonizăm din superficialitate”, notează Chirilă.
„În fața acestui asalt și cu un posibil război în Ucraina care ar aduce România (mult) mai aproape de influența rusească, nu ne rămâne decât lectura. Iar dacă vreți să începeți cu doar câteva pagini, citiți «Mantaua» lui Gogol cu al ei Akaki Akakievici Bașmacikin și veți înțelege momentul în care ne tot aflăm”, a încheiat Tudor Chirilă.