UPDATE ora 21.50 Fostul ministru a preyentat motivele „neavizării” celor două proiecte de OUG pentru modificare Codului penal și a Codului de procedură penală:

  • lipsa urgenței adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituție și a jurisprudenței CCR. Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgență pentru adoptarea unei OUG;
  • nu constituite urgență nici voința adoptării unor soluții legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale; reducerea fracțiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiționată; dezincriminarea unor infracțiuni etc.;
  • falsitatea motivelor invocate – încercarea de a se crea o percepție eronată. Legiuitorul sau Guvernul, după caz, trebuie ca în termen de 45 de zile să modifice legea, în acord cu deciziile de neconstituționalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunță cu privire la o lege în vigoare, în controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunță cu privire la un proiect de lege, în controlul a priori, nu există obligația pozitivă ca în termen de 45 de zile sa fie modificată lege, în sensul transpunerii soluțiilor legislative declarate ca fiind constituționale. În această ipoteză, legiuitorul poate să renunțe la finalizare respectivului proiect de lege, însă, în ipoteza continuării legiferării, trebuie să țină cont de respectivele decizii și de considerentele acestora;
  • lipsa voinței de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu obligațiile izvorâte de numeroasele decizii de neconstituționalitate pronunțate în ultimii ani, în sensul celor două proiecte de lege din iulie, respectiv noiembrie 2017, proiecte inițiate de către MJ;
  • potrivit jurisprudenței CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare/ facem referire, cu titlu exemplificativ, la decizia de neconstituționalitate a OUG prin care era preluat, în formă modificată, proiectul Legii educației naționale!

Tudorel Toader a mai precizat că nu crede în afirmațiile potrivit cărora, solicitându-se modificare Cp și a Cpp prin OUG, în locul procedurii parlamentare normale, s-a încercat evitarea testării majorității parlamentare, evitarea controlului de constituționalitate, sau a unui eventual transfer de responsabilitate !”.

„Pentru o corectă informare (!). La intervale scurte de timp, voi prezenta unele secţiuni din Raportul de activitate la MJ, cu elemente de noutate. Astăzi – Epopeea „neavizarii” celebrelor OUG pentru modificarea codurilor penale (în mod corect, Codului penal si a Codului de procedură penală)!”, a anunţat Toader.

Fostul ministru precizează că mesajele nu vor fi şterse, făcând referire la anunţurile anterioare, când preciza că va şterge mesajele după o oră.

Tudorel Toader a demisionat din funcţie în 18 aprilie, în urma deciziei PSD de a-i retrage sprijinul politic, în cadrul Comitetului Executiv Naţional al partidului Ulterior, premierul Dăncilă a trimis preşedintelui cererea de revocare din funcţie şi propunerea de numire a lui Eugen Nicolicea.

Preşedintele Klaus Iohannis a respins nominalizarea lui Nicolicea, însă în 24 aprilie a acceptat ca vicepremierul Ana Birchall să preia, ca interimar, portofoliul de la Ministerul Justiţiei.

Citeşte şi: Pe urmele filmului care a șocat internetul. Femeia cu copil în brațe bătută în autogara din Zalău povestește prin ce a trecut

 
 

Urmărește-ne pe Google News