CELE MAI IMPORTANTE DECLARAȚII FĂCUTE DE TUDOREL TOADER

  • Raportul este structurat pe cinci capitole. Raportul are 63 de pagini și sigur veți fi de acord pentru că nu îi pot da citire cuvânt cu cuvânt pentru că ne prinde noaptea aici. Prima parte se referă la baza juridică, temeiul legal. Partea a doua se referă la premizele acestui raport. Partea a treia – la evaluare în sine. Partea a patra – concluzii. Partea a cincea – propuneri.
  • Față de cadrul legal invocat, analiza subsumată activității manageriale se referă la: organizarea eficientă a activității, comportamentul, comunicarea, asumarea reponsabilităților, aptitudinile manageriale.
  • Fac referire la rolul constituțional pe care îl are Ministerul Public. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății, drepturile și libertățile ale cetățenilor.
  • Vreau să vă citesc un paragraf dintr-un discurs al procurorului general. Spune astfel: „Noi, instituția de azi, vom fi esența Ministerului Public de mâine, care va avea același rol, aceeași misiune, dar în condițiile mileniului 3”
  • Partea a doua se referă la etapele instituționale premergătoare evaluării. Fac referire la evaluarea din 2017, evaluare survenită ca urmare a deciziei CCR față de faptele DNA referitoare la ordonanța 13 din 2017. Atunci, făceam o evaluare a procurorului-șef al DNA și al procurorului-general și arătam ceea ce Curtea Constituțională, prin decizia 68, spunea în esență că actele, faptele procurorilor de la DNA constituie o încălcare gravă a principiului separației puterilor de stat, garantată de Constiuție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile, dar și își aroga atribuțiile care aparțin puterii legislative și Curții Constuționale.
  • Declanșarea și finalizare procedurii a procurorului-șef al DNA. Fac referire la decizia CCR și la decretul președintelui care a dispus revocarea din funcție.
  • Declanșarea procedurii de evaluarea a procurorului general. În luna august anunțam public decizia de evaluare a procurorului general. Era un moment în care, vă aduceți aminte, mă aflam în biroul de rector de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza (…) ceream procedura de descretizare a unui document din 2009. A doua zi primeam în scris, dispoziția de descretizare. Mai spuneam că aștept și demararea unor proceduri pentru desecretizarea unor alte protocoale care au existat.
  • Vreau să subliniez că din 2017 până în august 2018, am înregistrat evoluții în activitatea procurorului-general, evoluții pe care le-am considerat pentru a începe procedura de evaluare.
  • Vreau să vă spun că nu neapărat din motive de simetrie, evaluarea cuprinde exact 20 de puncte, câte au fost și la procurorul-șef al DNA. Puteam să adaug mai multe. Când ajung la finalul celor 20 de puncte, dacă aveți răbdare, vă pot evoca și alte motive, dar vor fi suficiente și acestea.
  • Procurorul-general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului-șef al DNA. A făcut aceste afirmații și aceste idee pentru a încerca să îngreuneze și să împiedice evaluarea procurorului-șef al DNA.
  • Procurorul general contesta temeiul juridic pentru evaluarea procurorului-șef al DNA, spunând că există un raport al CSM-ului după care trebuie făcută evaluarea. Între un raport și o lege, primează legea.
  • De ce procurorul-general se opune evalurării procurorului-șef al DNA? Personal, tind să cred că încerca să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale. De ce spun asta? Pentru faptul că procedând la evaluarea domniei sale, ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul se referă la legalitatea numirii procurorului-general.
  • Constatăm că în dosarul de candidatură de la momentul respectiv nu s-a identificat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului privind calificativului „foarte bine” la ultima evaluare. Ceea ce înseamnă că lipsa o piesa de evaluare din dosar.
  • Președintele a semnat numirea în condițiile în care în dosar nu erau documente referitor la evaluare.
  • Din documente rezultă faptul că ministrul Justiției de la acea dată a făcut numirea procurorului-general, prin nerespectarea prevederilor legale. La data respectivă, președintele republicii nu a verificat, deși avea obligația, legalitatea verificării numirii.
  • Ca ministru nu găsesc explicația. Am doar act doar de documentele din dosarul înregistrat la Ministerul Justiției.
  • Evaluarea domnului procuror-general, în perioada 2014-2016, ne arată o chestiune greu de explicat: Cel evaluat a luat cunoștință despre evaluare cu o zi, de 20 septembrie 2018, înainte ca răspunsul remis CSM către Ministerul Justiției.
  • Procurorul-general a aflat act de abaterile din activitatea DNA, dar nu a făcut nimic.
  • Multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție, fapte care, în opinia mea, sunt deosebit de grave.
  • Am reținut discursuri publice cu caracter eminamente politic. Am reținut declarații ale procurorului-general la adresa puterilor în stat. Ce spune procurorul-general? Că a fost un act de hărțuire din partea Parlamentului.
  • Practicarea și încurajarea unor comportamente. Sintagma mult folosită când spunea „niște inculpați de rang înalt”.
  • Contestarea deciziilor Curții Constituționale de către procuror. Un procuror de rang înalt care să încurajeze nerespectarea deciziilor CCR, cred cu că este cu mult mai grav.
  • Neîndeplinirea obiectivelor asumate de procurorul general asumate prin proiectul de management care a stat la baza numirii sale în funcție. În proiectul de management scrie foarte simplu: „vom lua toate măsurile pentru a reduce delegările în funcții de conducere” (..) În realitatea dacă ne uităm pe statistica Ministerului Public, constatăm exact contrariul.
  • În mandatul dânsului a crescut numărul delegărilor, mai pe românește, una spunem, alta facem.
  • Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin programul de managementul – scăderea cooperativității în Ministerul Public.
  • Neîndeplinirea obligațiilor legale în privința realizării politicii penale. Ce spune legea: Ministerul Public trebuie să elaboreze și să prezinte ministrului Justiției propuneri în vederea reducerii criminalității. Prin urmare, procurorul-general a crezut că face politică penală, spunând că nu e bine să reduci pedeapsa de la cinci al trei ani. Rolul procurorului nu este de colegiuitor. Dacă are dubii privind legea fundamentală, sesizează CCR.
  • Contestarea legilor de modificare a legilor justiției, ulterior controlul de constituționalitate. Procurorul general și-a exprimat punctul de vedere, dar la un moment dat CCR a validat soluția ca fiind constituțională. Tu, ca procuror de rang înalt, ești primul obligat să respecți legea.
  • Critică hotărârile judecătorești și a judecătorilor. Se vorbește foarte mult să nu criticăm judecătorii pentru că ar fi un fel de presiune. Comisia de Veneția spune altceva (…) să ne respectăm între noi. Ce face procurorul general? Reclamă un procuror la Inspecția Judiciară.
  • Protestul din Piața Victoriei din 10 august. Se deschide un dosar pentru soluționarea evenimentelor respective. exista un ordin care spunea că dacă ei un dosar nu poți să iei și un procuror. Doi-trei procurori au fost mutați contrar ordinului care îi interzicea. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul își anulează propriul ordin.
  • Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale prin care se inteferează activitatea Parlamentului și crearea unor premise pentru o justiție paralelă.
  • Tot despre protocoale. A fost un gest de sfidare, după părerea mea. Pe 20 martie, a trimis protocolul din 2009, cel care fusese abrogat. Îl dai pe cel care nu mai e în vigoare.
  • Concluzia generală a prezentului raport este aceea a necesității de revenire la normalitate. Normalitate înseamnă cunoașterea și respectarea competențielor constituționale și legale și respectarea legii.
  • Prin urmare, considerând că actele și faptele enumerate în prezentul raport, demonstrează că activitatea managerială a domnului Augustin Lazăr contravine prevederilor constituționale. În acest condiții nu se mai poate susține ocuparea de către domnia sa a funcției de conducere din cadrul Ministerului Public.
  • Prin managermentul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituțional.
  • Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului general.
  • Mâine dimineață sunt în concediu.

Decizia care o va lua Tudorel Toader în privința procurorului general Augustin Lazăr, îi trasează viitorul actualului demnitar, arată surse din mediul politic, citate de DIGI24.

Ministrul a anunţat încă din august că începe evaluarea activităţii lui Augustin Lazăr şi, până acum, a depăşit termenele pe care singur le-a stabilit pentru încheierea procedurii.

„Ministeru(l) Justitiei

24 octombrie 2018 – orele 18.00 – Sala de Consiliu.

Scurta declaratie de presa,

Prezentarea Raportului de evaluare a activitatii manageriale desfasurata de catre procurorul general de la PICCJ!”, a scris Tudorel Toader pe contul său.

REPORTAJ/ Așa arată un veceu din județul Botoșani! Când firma de construcții face vila șefului județului mai repede decât școala. Elevii din satul Roma, printre mormane de moloz, până la veceul deschis – VIDEO

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News