UPDATE. Scandalul SIPA. Ce spun Tăriceanu, Şerban Nicolae, Cazanciuc și judecătorul Cristi Danileț. Dosar penal la DIICOT

UPDATE 18 mai, 08:30.  Fostul ministru al justiţiei și proaspăt numitul șef al Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc, consideră că desecretizarea anunţată de Tudorel Toader trebuie discutată de CSAT.

„Sunt documente produse de un serviciu secret, dar cu siguranţă acolo sunt şi alte tipuri de informaţii clasificate. Casificarea şi declasificarea se fac după proceduri foarte riguros stabilite de lege. Nu clasificăm sau declasificăm uşor un document. Ca să declasifici un document ai nevoie de o hotărâre de guvern. Secretele de stat, secret de importanţă deosebită… nu se poate face, chiar dacă iniţiativa clasificării a avut-o, la vremea respectivă, SIPA . E nevoie de hotărâre de guvern. Din punctul meu de vedere, trebuie discuţie în CSAT. Sunt niveluri de clasificare foarte înalte care nu ii permit dlui ministru… E o procedură prevăzută de lege care trebuie respectată”, a spus Robert Cazanciuc la Digi24.

UPDATE 14:20. DIICOT a deschis un dosar penal în urma plângerii depuse de judecătorul Cristi Danileţ în legătură cu informaţiile apărute în presă, în care se spunea că din arhiva SIPA ar fi fost copiate şi distruse dosare ale unor magistraţi.

Iniţial, Danileţ a depus plângerea la Parchetul General, însă sesizarea sa a fost trimisă la DIICOT, care a deschis miercuri un dosar penal, conform Agerpres.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

UPDATE 12:15. Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este de părere că arhiva SIPA ar trebui distrusă,deoarece reprezintă un „instrument de şantaj” la adresa unor judecători şi procurori aflaţi în activitate.

„Această arhivă SIPA pur şi simplu ar trebui, în opinia mea, distrusă, astfel ca să nu mai existe niciun fel de instrument de şantaj la adresa celor care probabil încă mai sunt în zona judecător/procuror. Probabil că unii dintre ei au ieşit la pensie de când e arhiva, nu ştim, dar ceilalţi, care sunt încă în serviciu activ, să nu planeze asupra lor această ameninţare, pentru că nu mi se pare normal ca elementele de viaţă privată să poată să fie folosite împotriva lor, astfel încât judecata lor să fie distorsionată de temerea dezvăluirilor”, a afirmat Tăriceanu la B1TV.

UPDATE. Judecătorul Cristi Danileț i-a trimis o scrisoare deschisă ministrului Justiției în care l-a rugat să revină asupra deciziei de desecretizare a arhivei SIPA. Magistratul a atras atenția că a avut acces la documente din această arhivă și în ele apar „aspecte profesionale și de viața privată a angajaților din sistemul de justiție, inclusiv a magistraților” ale căror desecretizare nu servește interesului public.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Informațiile care se află acum în arhiva SIPA depozitată în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și sigilată de o comisie din care am făcut parte și eu, privesc aspecte profesionale și de viața privată a angajaților din sistemul de justiție, inclusiv a magistraților. Față de conținutul unor documente aflate acolo și la care am avut acces (note informative realizate în urma discuțiilor  cu diverse persoane, consultării de dosare judiciare ori filaje realizate de agenții SIPA) consider că acestea nu trebuie să devină accesibile publicului! Nu există niciun interes al publicului să afle zvonuri, bârfe, scenarii privind magistrații sau orice altă informație de acest gen”, a spus magistratul, conform Digi 24.

Danileț a precizat că SIPA este „un episod urât din istoria justiției românești” și că acest serviciu de informații a „spionat și chiar șantajat” magistrați.

„Referitor la declarația dvs de desecretizare a arhivei SIPA pe care presa a preluat-o în cursul zilei de azi, vă rog să reflectați în mod temeinic cu privire la această decizie. SIPA este o episod urât în istoria justiției românești. Ani de-a rândul magistrații au fost spionați, probabil și controlați ori șantajați, prin intermediul acestui serviciu secret militarizat aflat în perioada 1991-2005 în subordinea ministrului justiției și care ar fi trebuit să se ocupe doar de faptele ilegale din mediul penitenciar”, se arată în scrisoarea deschisă a magistratului.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

De asemenea, judecătorul a atras atenția și asupra faptului că informațiile din acele documente care ar putea deveni „instrumente de amenințare sau batjocorire a judecătorilor și procurorilor”.

Și fostul şef al Comisiei juridice din Senat, Şerban Nicolae, critică decizia ministrului Justiţiei, de a desecretiza arhiva SIPA. Într-o intervenţie la un post de televiziune, senatorul PSD a etichetat etichetat drept „grav” un asemenea pas, având suspiciuni cu privire la acurateţea informaţiilor conţinute de dosare.

„Nu mi-e foarte clar, pentru că e posibil să fie date publicității toate acele informații, ceea ce mi s-ar părea de domeniul absurdului, sau s-ar permite accesul la persoane care nu au neapărat certificările specifice unor informații clasificate. E foarte superficială informația că se desecretizează. De altfel, ce mă surprinde pe mine și mi se pare absolut halucinant este absolutizarea acestor activități securistice. Dacă dosarele ar scrie despre mine, nu știu, că sunt bețiv sau joc jocuri de noroc, sau mai știu eu ce, n-avem și confirmat dacă este adevărat sau nu. Prezumă că ce scriu securiștii acolo era perfect adevărat. Mi se pare un lucru grav. Faptul că definim oameni după ce au scris niște oameni ticăloși despre noi”, a declarat Şerban Nicolae.

Liderul PSD Liviu Dragnea îl atenționase pe ministrul Justiției că, dacă nu va desecretiza arhiva SIPA, încrederea în el se apropie de zero.

Inițial, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader spunea, în legătură cu situaţia actuală a arhivei SIPA, că, în funcţie de nivelul de secretizare, se va stabili şi cui îi revine competenţa desecretizării. „Arhiva se găseşte la Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). Acum am avut întrevedere cu directorul ANP ca să mă interesez de condiţiile în care se află. Am vorbit şi cu cei care au administrat arhiva în trecut. Mă voi documenta riguros cu privire la istoricul acestei arhive să vedem perioada în care sunt informaţii (…). Trebuie să vedem nivelul de secretizare, din moment ce nu am fost acolo nu ştiu ce este acolo, pentru că în funcţie de nivelul de secretizare vedem şi cui îi revine competenţa desecretizării. Dacă e la nivel de ministru, dacă e la nivel de Guvern, dacă o fi la nivel de CSAT, deşi nu, sau sper să nu fie informaţii atât de importante pentru siguranţa statului în arhiva de la ANP”, a declarat Tudorel Toader, la Digi 24.

Miercuri, ministrul Justiției a anunțat, la intrarea în sediul CSM, că în cel mai scurt timp va desecretiza arhiva SIPA. ”Respectând procedurile legale, în cel mai scurt timp desecretizez arhiva SIPA”, a spus Toader.

CSM a cerut lămurirea acuzațiilor din scandalul legat de arhiva SIPA. Magistrații mai solicită să fie cunoscut numărul comisiilor înfiinţate ulterior şi componenţa nominală a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justiţiei, având ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum şi toate măsurile dispuse în urma desfăşurării acestor comisii, în situaţia în care au existat. Totodată, CSM mai cere data sigilării arhivei şi procesul verbal întocmit în acest sens, dar şi menţionarea modalităţii de pătrundere ulterioară în interiorul acestei arhive, dacă acest lucru s-a întâmplat.

O altă solicitare se referă al „existenţa unor măsuri luate la nivel de CSAT (hotărâri/avize), comunicate Ministerului Justiţiei, în situaţia în care au fost depuse sau, dimpotrivă, identificarea unei/unor eventuale sesizări a CSAT de către Ministerul Justiţiei pe tema modalităţii de gestionare, în timp, a arhivei SIPA”.

CSM invocă în acest demers faptul că ‘după mai bine de 12 ani’ de la adoptarea HG din 2006 această temă nu a primit niciun răspuns.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, a afirmat marţi că arhiva SIPA ar trebui desecretizată pentru a se elimina orice suspiciune şi discuţie pe această temă. „Cred că se impune rezolvarea acestei probleme pentru totdeauna, pentru a elimina orice fel de suspiciune şi discuţie pe tema asta. Am totuşi o vechime în magistratură şi de cel puţin 15 ani aud numai discuţii despre SIPA. Cred că este momentul să fie rezolvată. Rezolvare înseamnă, în primul rând, desecretizarea arhivelor”, a spus Tarcea, la intrarea în Consiliul Superior al Magistraturii, întrebată dacă se impune desecretizarea arhivei SIPA.

Purtătorul de cuvânt al președintelui, Mădălina Dobrovolschi, a declarat, marți, cu referire la scandalul SIPA, că trebuie respectată și aplicată legislația în vigoare în ceea ce privește arhivele Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție, care a funcționat în cadrul Ministerului Justiției.

Totodată, Administrația Prezidențială amintește că nu are atribuții de clasificare sau declasificare a unor documente.

„Există o legislație foarte clară, aplicabilă în acest caz, există persoane îndreptățite să facă toate demersurile în această situație. Nu președintele României este cel care a clasificat aceste informații și, evident, Administrația Prezidențială nu are atribuții în domeniul clasificării și desecretizării. Pur și simplu, legislația în vigoare trebuie respectată și aplicată”, a precizat Mădălina Dobrovolschi, din partea Administrației Prezidențiale.

Urmărește-ne pe Google News