ComenteazăCOVIDul o împiedică constant pe Elena Udrea să fie prezentă în sala unde se judecă contestația în anulare împotriva condamnării ei la 6 ani de închisoare. Dacă la termenul din 7 februarie a depus dovada unui test pozitiv pe care și l-a făcut, la termenul din 7 martie, avocații au anunțat că fiica ei a fost confirmată cu COVID, iar ea se află în izolare.
„Eu am sfătuit-o să vină la fiecare termen, i-am spus e firesc să vină, pentru că altfel judecătorii o să creadă că-i sfidează”, mărturisește avocatul Tudorel Toader.
Azi, 7 martie 2022, a fost primul termen în care fostul ministru al Justiției s-a aflat în sala de judecată în calitate de apărător al Elenei Udrea. „M-a rugat în decembrie anul trecut, iar în ianuarie am semnat contractul”, a declarat avocatul, pentru Libertatea.
Tudorel Toader mai susține că acest proces e o provocare profesională, având în vedere că în sala de judecată vor fi puse față în față o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene și o alta, a Curții Constituționale a României.
Proces scurt, cu miză grea
La termenul de azi au fost prezenți toți ceilalți inculpați din „Gala Bute”. Ședința s-a terminat într-o jumătate de oră, după ce procuroarea de ședință a DNA a sesizat că e lipsă de procedură cu firma Euro Box Promotion, parte responsabilă civilmente, care nu fusese citată corect, adică prin lichidatorul ei judiciar.
Președintele completului, judecătorul Andrei Enescu, a acordat un nou termen, pentru data de 4 aprilie.
„O să fie un proces scurt, cu miză grea pentru Elena Udrea. Este posibil ca totul să se termine la termenul următor. Dacă i se admite contestația, o să fie rejudecat apelul. Dacă nu, ea trebuie să execute pedeapsa de 6 ani de închisoare”, a precizat Tudorel Toader.
Acuzațiile DNA în dosarul „Gala Bute”
Potrivit procurorilor DNA, care au finalizat rechizitoriul în aprilie 2015, Elena Udrea a hotărât organizarea Galei Bute din 2011, după discuții cu președintele FR Box, Rudel Obreja. Ulterior, ea le-a cerut subordonaților din Ministerul Dezvoltării să găsească soluții pentru finanțarea meciului, „urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute”.
DNA susține că „sumele obținute de Udrea au intrat fie nemijlocit în patrimoniul ei (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de ea (Organizația București a unui partid și Rudel Obreja)”.
Udrea a fost acuzată și condamnată pentru 3 infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.
Gazeta Sporturilor a publicat în 2011 o serie de investigații despre neregulile privind organizarea evenimentului sportiv finanțat din fonduri europene, nereguli semnalate de jurnaliști încă din faza de pregătire a Galei de box.
Condamnările inițiale din dosarul „Gala Bute”
În iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat condamnările definitive în acest dosar:
● Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării – 6 ani de închisoare
● Rudel Obreja, fost președinte FR Box – 5 ani de închisoare;
● Tudor Breazu, asistent personal al Elenei Udrea – 3 ani de închisoare;
● Ana-Maria Topoliceanu, fosta şefă a CNI – 3 ani de închisoare cu suspendare;
● Ştefan Lungu, fost consilier al ministrului Elenei Udrea – 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare;
● Dragoş Botoroagă, om de afaceri din Petroșani – 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare;
● Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în MDRT – 4 ani de închisoare cu suspendare;
● Ion Ariton, fost ministru al Economiei – achitat.
Udrea a primit decizia de condamnare în Costa Rica, unde fugise împreună cu Alina Bica, fosta şefă a DIICOT.
În octombrie 2018, ambele au fost reţinute, în baza unor mandate Interpol, emise la cererea României. O lună mai târziu, CCR a decis că, la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Completurile de 5 judecători, deci și cel care o condamnase pe Udrea, au fost nelegal constituite.
Udrea, Obreja şi Breazu au atacat decizia de condamnare cu contestaţii în anulare, iar în decembrie 2018, ÎCCJ le-au admis în principiu, dispunând suspendarea executării pedepsei. Judecătorii ÎCCJ au fost de acord, în aprilie 2019, cu cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care, la finalul anului trecut, a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curții Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.
Foto: Eli Driu/ Libertatea, Hepta