Până în prezent, SARS-CoV-2 a suferit mutații în mod constant, în jur de una sau două variante pe lună. Unele variante i-au pus pe gânduri pe oamenii de știință, deoarece făceau virusul mai transmisibil sau mai capabil să evite detectarea lui de către sistemul imunitar.
Dar noua variantă, cunoscută sub numele B.1.1.7, a acumulat nu mai puțin de 17 mutații dintr-odată. În vreme ce simplul număr de mutații dintr-o nouă variantă este problematic, ceea ce este mai îngrijorător este felul în care mutațiile, luate împreună, ar putea schimba felul în care virusul operează, spune William Haseltine, expert în boli infecțioase, cercetător și președinte al unui think-tank global în domeniul sănătății – ACCESS Health International.
Una dintre mutații, spre exemplu, N501Y, face ca proteina „cu țepi” a virusului să se atașeze mai strâns de receptorii ACE2 din organismul uman. Această mutație explică cel mai probabil de ce noua variantă, detectată pentru prima dată în Marea Britanie, reprezintă deja peste 60% din cazurile noi de infectare din zona Londrei, explică expertul.
A doua mutație a proteinei „cu țepi”, 69-70del, șterge doi aminoacizi, permițând astfel virusului să evite o parte din răspunsurile imunitare și, combinată cu o altă mutație, îl poate face mai transmisibil.
Mutația 69-70del a fost găsită și în alte tulpini – inclusiv în cea care a infectat nurcile din Danemarca – și pare să apară în momentul în care pacienții poartă virusul timp de mai multe luni, în vreme ce se află sub presiune imunitară, nu neapărat din partea propriului organism, dar în urma unor tratamente precum cel cu plasmă convalescentă.
O a treia mutație, P681H, afectează tot proteina „cu țepi” și ar putea crește abilitatea virusului de a face rău – crescând astfel gravitatea bolii – dar deocamdată nu există dovezi care să arate că noua variantă este mai periculoasă pentru oameni. Doar această mutație este suficientă pentru a provoca îngrijorare, observă Haseltine.
Mutațiile care afectează alte două proteine – ORF1ab și proteina N – sunt, de asemenea, suspecte că ar permite virusului să se înmulțească mai rapid și să evite sistemul imunitar, deși și în acest caz este nevoie de mai multe cercetări.
Ce putem presupune despre coronavirus, după apariția noii tulpini
În primul rând, spune expertul, putem vedea că SARS-CoV-2 știe să se adapteze și o poate face rapid, ca oricare alt virus. De aceea, trebuie să fim pregătiți pentru posibilitatea în care coronavirusul va fi cu noi pentru o perioadă lungă de timp.
Ca un vaccin antigripal, vaccinul împotriva COVID ar putea avea nevoie de noi variante.
Știm deja dintr-un studiu recent publicat de New England Journal of Medicine că nivelul anticorpilor generați de vaccinul Moderna scade rapid pe o perioadă de trei luni în organismul celor care au un răspuns imunitar mai puternic și chiar mai repede în organismul celor care au un răspuns mai puțin viguros.
Deși studiul a fost unul redus, el pune sub semnul întrebării dacă un vaccin administrat azi va rămâne eficient timp de 12 luni, 18 luni sau mai mult.
Varianta B.1.1.7 ne spune ceva nou: nu numai că imunitatea ar putea să scadă în timp, dar și eficiența vaccinului s-ar putea schimba, dacă virusul se schimbă.
În al doilea rând, noua tulpină, cu mutația 69-70del, i-ar putea pune pe medici în fața unui paradox.
În efortul de a-i salva pe pacienții imunocompromiși, care sunt infectați cu coronavirus, medicii administrează uneori mai multe runde de tratament cu anticorpi. În unele cazuri, pacienții își revin după o rundă de tratament, doar pentru a se îmbolnăvi din nou, situație în care au nevoie de o nouă doză de tratament.
Chiar și în organismul unui singur pacient, această situație, prelungită pe câteva săptămâni sau chiar luni în unele cazuri, oferă virusului oportunitatea de a învăța pentru a se modifica și cu scopul de a evita sistemul imunitar.
În vreme ce tratamentul cu anticorpi ar putea salva viața unui om, un studiu din Marea Britanie observă că acesta ar putea facilita apariția unei noi tulpini.
În cele din urmă, noua variantă sugerează că trebuie să începem imediat să planificăm viitoarea generație de vaccinuri anti-COVID, pentru a răspunde mai eficient la un virus în schimbare.
Companiile au început deja să testeze vaccinurile pe noua variantă a virusului și BioNTech a subliniat că serul ar putea fi modificat rapid pentru a face față unei noi variante, în cazul în care va fi nevoie.
Producătorii și-au exprimat speranța că vaccinul actual ar putea însă să fie eficient și în fața noii tulpini.
Totuși, cercetările pentru elaborarea unor alte vaccinuri, care ar putea fi mai eficiente în protejarea populației în fața noilor tulpini, s-ar putea dovedi necesare.
Virusul este asemenea unui computer care descifrează coduri
În acest moment, majoritatea vaccinurilor dezvoltate, aprobate sau în curs de testare, printre care cele produse de Moderna, Novovax, Johnson & Johnson sau AstraZeneca, vizează chiar proteina cu țepi. Ele ar putea funcționa împotriva actualei variante a virusului, dar dacă vrem să anticipăm răspândirea bolii trebuie să țintim și celelalte proteine ale virusului.
Alte țări au dezvoltat vaccinuri cu metode mai tradiționale, care folosesc un virus dezactivat. Acest tip de vaccin, sau vaccinurile care țintesc mai multe proteine în același timp, ar putea fi cea mai bună abordare.
Și asta, spune expertul, pentru că virusul este asemenea unui computer care descifrează coduri, derulând mereu calcule până când va găsi o nouă cale pentru a o exploata.
„Uneori, ne confruntăm cu un virus care învață să ne înșele metodele de apărare mai repede decât reușim noi să le reconfigurăm. Mi-e teamă că SARS-CoV-2 este unul dintre aceste virusuri”, explică William Haseltine.
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!