ComenteazăDeși cutremurele care au zguduit luni Turcia au fost puternice – 7,8 și 7,6 grade – experții spun că blocurile construite corespunzător ar fi trebuit să rămână în picioare.
„Intensitatea maximă a acestui cutremur a fost violentă, dar nu neapărat suficientă pentru a dărâma clădiri bine construite”, a explicat pentru BBC David Alexander, profesor de planificare și gestionare a situațiilor de urgență la University College London.
„În cele mai multe locuri, nivelul de zguduire a fost mai mic decât cel maxim, așa că putem concluziona că din miile de clădiri care s-au prăbușit, aproape niciuna nu corespunde vreunui cod rezonabil de construcție antiseismică”, a adăugat el.
Într-adevăr, mii de clădiri s-au prăbușit în cele zece provincii afectate de cutremur, unele dintre ele noi, iar jurnaliștii au atras atenția asupra neregulilor constante din sectorul construcțiilor, arătând cu degetul spre guvernul președintelui Recep Tayyip Erdogan, dar și către cele anterioare.
Reglementările privind construcțiile au fost înăsprite în Turcia în urma dezastrelor anterioare, cel mai recent în 2018. Standarde de siguranță mai stricte au fost introduse și în urma cutremurului din 1999 din Izmit, în nord-vestul țării, care a ucis peste 17.000 de persoane.
Cele mai recente norme impun ca structurile din regiunile predispuse la cutremure să folosească beton de înaltă calitate armat cu bare de oțel. De asemenea, coloanele și grinzile trebuie să fie distribuite pentru a absorbi eficient impactul cutremurelor.
Cu toate acestea, aceste legi au fost aplicate în mod deficitar, scrie BBC.
„În parte, problema constă în faptul că există foarte puține lucrări de modernizare a clădirilor existente, dar și în faptul că standardele de construcție pentru construcțiile noi sunt foarte puțin aplicate”, a mai spus profesorul Alexander.
Guvernul, acuzat că a încurajat ilegalitățile
O mare problemă este că guvernele au oferit periodic „amnistii pentru construcții”, aducând în legalitate clădiri construite fără să respecte standardele în vigoare.
Potrivit publicației turce Cumhuriyet, guvernele anterioare au adoptat mai multe amnistii între 1955 și 2002. Ultima a fost adoptată de guvernul lui Erdogan în 2018 și a acoperit construcțiile ridicate până în 2017.
Până la 75.000 de clădiri din întreaga zonă afectată de cutremur din sudul Turciei au primit amnistii de construcție, a explicat pentru BBC Pelin Pınar Giritlioğlu, șeful din Istanbul al Uniunii Camerelor de ingineri și urbaniști din Turcia.
Cu doar câteva zile înainte de ultimul dezastru, presa turcă relata că un nou proiect de lege asemănător aștepta aprobarea Parlamentului, care ar fi urmat astfel să acorde o nouă amnistie pentru construcțiile recente.
Criticii au avertizat de mult timp că astfel de amnistii riscă să faciliteze o catastrofă în cazul unui cutremur major. Geologul Celal Sengor declara la începutul acestui an că adoptarea unor astfel de amnistii pentru construcții într-o țară traversată de falii seismice echivalează cu o „crimă”.
Avertismente au venit însă imediat după amnistia adoptată de guvern în 2018. „Orașele noastre, în special Istanbulul, vor fi transformate în cimitire”, declara Cemal Gokce, președintele Camerei Inginerilor Civili, la începutul lui 2019, potrivit Reuters.
„Fie că este complet fără permis (de construcție), fie că are mai multe etaje decât în planul inițial, au dat o amnistie pentru toate clădirile. Acest lucru este foarte periculos”, spunea el, după un incident în care o clădire construită ilegal se prăbușise, omorând 21 de persoane.
Pentru guvern, lucrurile păreau pozitive însă: amnistia din 2018 adusese în vistieria guvernului 16,5 miliarde de lire (3,1 miliarde de dolari) din taxe de proprietate și taxe de înregistrare, a declarat ministrul urbanismului în chiar acel an.
Și mai periculos, amnistiile vizau clădiri din zonele cu mari riscuri seismice. Spre exemplu, după un alt cutremur, care a lovit provincia vestică Izmir în 2020, o analiză a BBC Turcia constata că 672.000 de clădiri din zonă beneficiaseră de amnistia din 2018.
Aceeași analiză cita Ministerul Mediului și Urbanismului, care admitea, în 2018, că peste 50% dintre clădirile din Turcia – adică aproape 13 milioane de clădiri – au fost construite prin încălcarea reglementărilor.
Chestionați acum de jurnaliștii BBC pe această temă, oficialii Ministerul Mediului și Urbanismului au spus: „Nicio clădire construită de administrația noastră nu s-a prăbușit”.
„Dimensiunea politică” a tragediei
În discuția cu Cumhuriyet, Pelin Pınar Giritlioğlu, șeful din Istanbul al Uniunii Camerelor de ingineri și urbaniști din Turcia, a avertizat din nou, miercuri, că proporția construcțiilor ilegale din regiunea lovită de cutremure este foarte mare.
„Știm că clădirile legalizate prin amnistie zonală sunt cele care se prăbușesc în principal în caz de cutremur. Preconizăm că vom avea aceleași rezultate și la cutremurul acesta”, a subliniat el.
„Au fost multe cereri de amnistie în zonele seismice, mai ales în localitățile din zonele pe unde trec falii (seismice). Am lansat multe avertismente pe tema asta. Prin urmare, am văzut astăzi încă o dată consecințele amare ale acestei situații”, a concluzionat expertul.
El a subliniat, de asemenea, problema corupției.
„Există, de asemenea, dimensiuni politice în această chestiune. De exemplu, legea privind achizițiile publice a suferit aproape 200 de modificări de la inițierea sa. De exemplu, Aeroportul Hatay se află pe o falie. Acum, aeroportul a fost distrus, ajutoarele nu pot veni, drumurile sunt închise și crăpate. Toate acestea sunt rezultatele distribuirii necontrolate a licitațiilor către companii favorizate”, a spus el.
Pozițiile profesioniștilor turci au fost susținute și de cea a expertului japonez în cutremure Yoshinori Moriwaki, mai scrie Cumhuriyet.
„O amnistie generală (care vizează oamenii) este de înțeles, deoarece oamenii pot regreta sau se pot îndrepta. Amnistia zonală este de neînțeles, deoarece betonul șubred sau deteriorat nu poate regreta și nu se poate îndrepta, amnistia zonală este foarte riscantă pentru Turcia”, a spus el.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!