O femeie, care s-a mutat din Iran în Turcia unde a cerut azi, povestește că a fost întâmpinată cu ostilitate când a ajuns în orașul-port Mersin în căutarea unui adăpost. La prima tentativă, un agent de securitate a transmis grupului din care făcea parte că „nu sunt locuri pentru străini”.
Deși în cele din urmă li s-a permis să intre, după ce s-au plâns managerului centrului, grupul a fost separat de cetățenii turci și plasat într-o altă parte a clădirii împreună cu alți refugiați.
Discriminarea nu avea să se oprească aici, iar a doua seară li s-a blocat iar accesul. „Paznicul se comporta aspru și a refuzat să ne lase să intrăm”, a declarat ea pentru Euronews. „Am decis să rămânem pe stradă pentru a nu ne mai înfrunta cu felul în care ne-au tratat”.
Cazul acesteia este doar unul din cele care au fost făcute publice în luna care a urmat cutremurului. În martie, organizația independentă de presă Syria Direct a raportat că, în unele cazuri, sirienilor li se refuză ajutorul de către organizații apropiate de statul turc, deși majoritate primește ajutor.
Ei au citat cazul lui Bilal care, după ce și-a pierdut 15 rude în dezastru, a fost expulzat dintr-un adăpost de cinci polițiști turci. Când acesta a întrebat de ce este evacuat, ei i-au replicat: „doriți să plecați pașnic sau trebuie să folosim forța?”.
Tragedia a sporit inegalitatea
Didem Demircan, director executiv adjunct al Oxfam în Turcia, spune că „nu este sigur dacă a existat o discriminare deliberată împotriva refugiaților”, afirmând că incidentele ar putea fi puse pe seama „inegalității economice”.
„Din păcate, amploarea dezastrului a fost foarte mare”, a declarat Demircan pentru Euronews. „A afectat toate comunitățile sensibile, nu numai refugiații, ci și femeile, săracii, oamenii care trăiesc în zonele rurale și persoanele în vârstă”.
„Toate nedreptățile și inegalitățile au crescut dramatic din cauza acestui cutremur”, a adăugat ea.
Refugiații care fug de conflictul din Siria, în special, au fost în mare măsură primiți cu nemulțumire de turci. Dar xenofobia și rasismul împotriva populației siriene a crescut de-a lungul anilor, pe măsură ce economia Turciei a început să sufere.
„Majoritatea turcilor au păreri negative față de refugiați și imigranți, la fel cum ne-a tratat agentul de securitate”, spune femeia din Iran care a fost refuzată în Mersin. „Dar aceasta nu este o problemă sistematică”.
Aproximativ 3,6 milioane de sirieni sunt prezenți în Turcia, ca urmare a războiului civil de peste 10 ani din Siria, iar prezența lor a generat reacții din partea politicienilor radicali.
„La fel ca oriunde în Europa, unde există o creștere a populismului de dreapta, [rasismul] este folosit de politicieni pentru a ridica probleme în cadrul comunității”, a spus Demicran. „Ei dau vina pe refugiați”.
Politicienii de extremă dreaptă au alimentat sentimentul antisirian în regiunile afectate de cutremure, potrivit Centrului pentru Libertate din Stockholm, un think-tank kurd cu sediul în Suedia.
În ianuarie, Ümit Özdağ, liderul unui partid de extremă-dreapta din Turcia a lansat o nouă campanie numită „Autobuzul către Damasc”, care vizează deportarea refugiaților sirieni din Turcia.