In ultimii ani, guvernele – indiferent de culoare – ne-au obisnuit cu tot felul de masuri, care mai de care mai aberante, luate pentru ca… ni le cerea Uniunea Europeana! Sau NATO. Sau FMI. Sau Banca Mondiala. Sau cine mai stie cine?! Nu conta ca una spune realitatea de pe teren si alta cea din hartii. Nimeni nu s-a gandit ca avalansa de cerinte ale organismelor occidentale ar trebui trecute printr-un filtru romanesc, ca una este teoria din manualele de economie si cu totul altceva practica dintr-o economie specifica, reala.
O ultima masura de acest gen este cea comunicata sec de Guvern la sfarsitul saptamanii trecute: introducerea, de la 1 ianuarie 2002, a TVA in cota de 19% la constructii. Asta inseamna o crestere automata a preturilor locuintelor noi cu 19%. Preturi care vor fi urmate si de cele de pe piata imobiliara „second-hand”. De parca in Romania criza de locuinte ar fi luat sfarsit! Autoritatile se plang continuu ca n-au cum sa ofere atatea locuinte cate se cer, dar nu fac nimic pentru a stimula domeniul constructiilor. Alte tari, de pilda, au rezolvat problema in cativa ani, eliminand toate taxele pe o perioada de 5 ani pentru firmele care se ocupa cu constructia de locuinte. Un guvern inteligent, in situatia Romaniei, ar fi putut macar sa mentina „cota 0” de TVA la locuintele sociale si sa introduca taxa la cele „de lux”, adica de peste 100.000 $. Si viloaie se fac, slava Domnului!, destule. Poate mai multe decat apartamente! Sa speram ca macar parlamentarii vor avea „mintea cea de pe urma”, pentru ca proiectul de lege va ajunge la ei spre aprobare.