Uber a plătit sume mari unor profesori din Europa și SUA, pentru studii economice favorabile ce erau apoi preluate de presă

Uber a plătit profesori prestigioși din Europa și SUA cu zeci sau chiar sute de mii de dolari pentru ca aceștia să elaboreze studii care să îi susțină modelul economic. Studiile au fost folosite în activitatea de lobby a Uber, într-un moment în care compania americană se lovea de tot felul de obstacole legislative în orașele din întreaga lume.

Strategia este acum dezvăluită de „dosarele Uber”, o serie de anchete de presă realizate pe baza documentelor confidențiale ale firmei americane, obținute de cotidianul britanic The Guardian și analizate în colaborare cu Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, inclusiv cu publicația Rise Project din România.

În cazul țării noastre, datele dezvăluie cine au fost politicienii români prietenoși cu Uber, care se afla în căutarea unui cadru legal cât mai favorabil.

Documentele citate de The Guardian arată, printre altele, că Uber era interesată să câștige sprijinul unor economiști universitari din Franța și Germania, unde compania se confrunta cu reticența autorităților, în perioada 2014-2015.

Un studiu al unui profesor francez, care ceruse un comision de consultanță de 100.000 de euro, a fost citat spre exemplu de influentul ziar Financial Times, în 2016, scrie The Guardian.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Studiul spunea că Uber oferă francezilor cu venituri mici o cale de a „ieși din suburbii”. Este chiar ideea pe care o folosea și președintele Emmanuel Macron pentru a susține validitatea modelului economic al Uber.

Utilizând tehnici obișnuite în campaniile politice, Uber a folosit profesori și think-tank-uri pentru a-și construi o poveste pozitivă. Concret, povestea era aceea că firma a creat locuri de muncă bine plătite, pe placul șoferilor, a oferit transport ieftin consumatorilor și a stimulat productivitatea, observă The Guardian.

Documentele arată că lobbyiștii Uber plănuiau să folosească cercetările academice care îi arătau într-o astfel de lumină pozitivă pentru a furniza muniție politicienilor și mass-mediei.

În cele din urmă, la modul pragmatic, scopul final era acela de a folosi cercetările pentru a forța modificarea normelor legislative pe care compania le ocolea.

În vreme ce implicarea Uber în aceste studii era menționată, documentele expun modul concret în care compania intenționa să folosească munca profesorilor și reputația lor pentru a-și atinge obiectivele.

Un studiu plătit de Uber care i-a entuziasmat pe directorii Uber

În Franța, comisionul de consultanță în valoare de 100.000 de euro a fost negociat cu o vedetă universitară în ascensiune, profesorul Augustin Landier de la Școala de Economie din Toulouse, scrie The Guardian. Landier a fost de acord să elaboreze un studiu pe care l-a descris în e-mailurile trimise echipei de comunicare a Uber ca fiind „utilizabil pentru acțiuni de PR directe pentru a dovedi rolul economic pozitiv al Uber”.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Landier a propus o colaborare cu David Thesmar, un alt profesor prestigios de la cea mai importantă școală de afaceri din Franța, École des Hautes Études Commerciales de Paris (HEC).

În discuțiile din februarie 2015, directorii Uber au menționat că, deși prețul era ridicat, tranzacția merita făcută, mai ales dacă mesajele studiului erau atent elaborate „pentru ca acesta să nu fie prezentat într-o lumină potențial negativă”.

Raportul a apărut pe fondul unei dezbateri intense privind problemele cauzate de Uber și într-un moment în care Emmanuel Macron, pe atunci ministrul economiei din Franța, încerca să impună schimbări economice în țară, inclusiv prin susținerea modelului companiei.

Un membru al echipei de politici a Uber a scris la momentul respectiv într-un mesaj că „o validare cuantificată a noului tip de muncă pe care Uber îl creează în Europa ne-ar ajuta enorm, mai ales dacă este realizată de un economist de talia lui Landier”.

Cercetătorii erau, la rândul lor, entuziasmați de datele Uber, deoarece acestea le ofereau dovezi rare în timp real despre efectul prețurilor asupra piețelor – una dintre problemele-cheie în rândul economiștilor liberali care pledează pentru piața liberă.

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

În schimbul comisionului de consultanță, Landier dorea, de asemenea, să realizeze un studiu separat, neplătit, folosind datele Uber. Documentele obținute de The Guardian arată că directorii Uber erau îngrijorați că acest lucru ar însemna „pierderea controlului editorial”.

Dar un înalt oficial al companiei s-a declarat convins că studiul separat al lui Landier nu va reprezenta o problemă pentru Uber. „Considerăm că există un risc scăzut în acest caz, deoarece putem lucra cu Landier la încadrarea studiului și, de asemenea, noi decidem ce date împărtășim cu el”, a spus acesta.

Cu o zi înainte de publicarea studiului elaborat de Landier și Thesmar, în martie 2016, în Financial Times a apărut articolul care îl citează. „Aplicațiile de ride-hailing au creat locuri de muncă pentru tinerii mai săraci din Paris, dar există problema restricțiilor legale”, preciza articolul. Thesmar a fost citat în articol spunând că Uber a fost o companie care a generat o reformă socială.

Studiul a avut un al treilea coautor, pe Daniel Szomoru, un economist intern al Uber. În timp ce angajarea sa și acordul de consultanță academică cu Uber au fost recunoscute într-o notă de subsol, detaliile privind onorariul nu au fost menționate.

Nici Szomoru și nici faptul că studiul a fost plătit de Uber nu au fost menționate în articolul din Financial Times.

Unele dintre observațiile-cheie din raport nu au apărut în articolele de presă – inclusiv concluzia profesorilor cum că șoferii Uber care nu aveau câștiguri rezonabile aveau tendința de a renunța la platformă.

Studiul precizează că șoferii Uber beneficiau de plăți de 19.90 de euro pe oră, în medie. Dar acest lucru nu lua în considerare costurile substanțiale ale șoferilor – cum ar fi închirierea mașinii, asigurarea și carburanții – care trebuiau să fie deduse din acest venit mediu.

În articolul Financial Times, care a fost distribuit de Landier și de alții, concluzia era și mai simplificată: „Majoritatea șoferilor câștigă 20 de euro pe oră, mai mult decât dublul salariului minim”.

Uber a fost încântată de articolul din Financial Times. „Wow!”, a scris o persoană, felicitând echipa care „a reușit”.

Un purtător de cuvânt al Financial Times a declarat că articolul s-a bazat pe propriile analize făcute pe teren, care au relatat despre dezavantajele șoferilor Uber, inclusiv salariul mic, precum și despre beneficii.

Ziarul a precizat că nu a fost abordat sau informat în mod proactiv de Uber. De asemenea, articolul a citat alți experți, dincolo de Thesmar și a precizat că analiza s-a bazat pe datele Uber, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Landier și Thesmar au declarat, la rândul lor, că activitatea lor de consultanță pentru Uber a fost declarată și transparentă. Ei au refuzat să facă alte comentarii.

Ce ignorau studiile favorabile companiei americane

Hubert Horan, economist la Centrul Stigler al Universității din Chicago și vechi critic al modelului Uber, a observat că, în general, profesorii au ignorat faptul că Uber a cheltuit miliarde de dolari din banii investitorilor pentru a subvenționa atât șoferii, cât și pasagerii și că „plățile” către șoferi nu reprezintă același lucru cu venitul.

Concluziile privind calitatea locurilor de muncă de la Uber sau a prețurilor erau, prin urmare, nesustenabile, a susținut el.

„Uber a folosit tehnici care s-au dovedit a fi de succes în mediile politice partizane pentru a crea convingerea generalizată că o companie care a pierdut peste 20 de miliarde de lire sterline a fost foarte inovatoare și a creat beneficii uriașe pentru consumatori și orașe”, a spus el.

„A devenit un campion de neoprit al PR-ului”, a spus el.

În orice caz, încurajată de succes, Uber și-a continuat activitatea de lobby. Atunci când au discutat despre un comision rapid de 10.000 de euro pentru un alt economist francez, Nicolas Bouzou, descris ca având „un potențial ridicat de a valorifica raportul în mass-media”, directorii Uber au fost de acord că folosirea unui think-tank ar „oferi credibilitate analizei”.

Ei au vorbit, de asemenea, despre valorificarea suplimentară a raportului Landier în același timp.

Bouzou și-a publicat raportul pentru Uber în ianuarie 2016. El explicat pentru The Guardian că acesta nu are pretenția de a fi un studiu academic și că finanțarea Uber a fost declarată.

El a mai recunoscut că fiabilitatea datelor provenite de la companii reprezintă „un risc major”, dar a spus că nu și-a încadrat niciodată rapoartele pentru a respecta nevoile de marketing ale unui client.

Un studiu pentru politicienii încăpățânați de la Berlin

Uber a avut colaboratori buni și în Germania, unde autoritățile luau măsuri drastice împotriva ilegalităților Uber, în 2014.

Profesorul Justus Haucap, un economist important de la Institutul pentru Economia Concurenței (DICE), Universitatea din Düsseldorf, a fost de acord să realizeze un studiu privind „beneficiile aduse consumatorilor de liberalizarea pieței germane a taxiurilor”.

Studiul a fost realizat în colaborare cu o ramură de consultanță a Institutului german pentru cercetare economică (DIW), descris de către directorii Uber în e-mailuri interne ca fiind „grupul de reflecție care are cea mai mare influență asupra actualului guvern (german)”.

Documentele sugerează că onorariul pentru acest studiu a fost de 48.000 de euro plus TVA.

Uber se aștepta ca profesorii să ajute la promovarea cercetării în cadrul unor evenimente și în presă, după cum sugerează un contract de servicii și facturile ajunse în mâinile jurnaliștilor.

Iar Haucap a lansat studiul în cadrul unor evenimente dedicate persoanelor influente și politicienilor din Berlin.

Haucap, firma sa de consultanță DICE Consult și DIW au declarat că, deși datele au fost furnizate de Uber, studiul a respectat standarde științifice independente și riguroase și nu a fost predeterminat de Uber.

Aceștia au adăugat că studiul a menționat faptul că a fost plătit de Uber.

Bani mulți pentru fostul consilier al lui Obama

Una dintre primele înțelegeri ale Uber cu profesori de top a fost cea încheiată cu profesorul Alan Krueger de la Universitatea Princeton din SUA, din 2015.

Krueger fusese consilierul economic principal al lui Barack Obama și era cunoscut drept o autoritate în ceea ce privește creșterea salariului minim legal, așa că și-a folosit influența atunci când a vorbit despre impactul Uber asupra ocupării forței de muncă.

Dosarele Uber dezvăluie pentru prima dată că a Kruger a fost plătit cu aproximativ 100.000 de dolari pentru un studiu favorabil companiei, prezentată drept o creatoare de locuri de muncă bune. E-mailurile interne ale Uber notează că economistul a fost „de ajutor în relația cu presa”.

Ulterior, studiul a atras controverse. Krueger, care a murit în 2019, a recunoscut că a fost plătit pentru activitatea de consultanță pentru Uber, dar nu a spus niciodată cât a primit.

Alți profesori și cercetători au spus că concluziile sale nu au putut fi evaluate de colegi, deoarece datele folosite în studiu nu au fost dezvăluite.

Uber a declarat că relația sa cu profesorii și cercetătorii a fost întotdeauna dezvăluită. De asemenea, a spus compania, datele oferite acestor cercetători au oferit informații importante cu privire la natura schimbătoare a pieței muncii și a mobilității.

Iar studiul realizat de Landier și Thesmar a precizat că veniturile atribuite șoferilor nu luau în considerare costurile acestora a mai precizat compania.

Urmărește-ne pe Google News