Uciderea unui roman, crima secolului in Suedia

Maria era mai tanara cu 36 de ani decat sotul ei

Timisoreanul Iosif Gabriel Kisch s-a stabilit la Stockholm la putin timp dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial. S-a casatorit si a avut un fiu, acum in varsta de 50 de ani. In 1994, ramas vaduv, Iosif s-a intors pentru cateva luni la Timisoara, unde avea rude. Acolo a cunoscut-o pe Maria, o femeie de 41 de ani, divortata, care avea o fata. Batranul Kisch s-a intors in Suedia impreuna cu timisoreanca, urmand sa se casatoreasca. In ciuda impotrivirii fiului sau, cu care a rupt, din acest motiv, orice relatie, Iosif Kisch a spus pentru a doua oara ,,da,, in fata ofiterului starii civile, la varsta de 80 de ani. Maria era mai tanara decat el cu 36 de ani.
Inarmati cu aceste informatii, anchetatorii au descins la domiciliul din Stockholm al familiei Kisch. In locuinta domnea o curatenie de farmacie. Politistii au demontat gresia, faianta si instalatiile sanitare din casa. In cuptorul de la aragaz, au descoperit pete de sange si fire de par. Cum era de negasit, Maria Kisch, sotia victimei, devenise prima suspecta. Ea a fost data in urmarire internationala de politia suedeza, care a trimis un fax si autoritatilor romane, solicitand sprijin in rezolvarea acestui caz.
Maria plecase din Suedia la scurt timp dupa ce politistii au descoperit cadavrul. Destinatia: Timisoara. ,,Am citit intr-un articol dintr-un ziar local din Timisoara ca politia suedeza ma banuieste de crima. M-am intors in Suedia, unde am fost imediat arestata,,, a declarat Maria Kisch, intr-un reportaj al televiziunii suedeze ,,Svensk TV3,,. Ea nu a recunoscut niciodata ca ar fi savarsit teribila atrocitate. Suedezii au cerut autoritatilor romane o comisie rogatorie (echivalentul unei cereri de asistenta juridica internationala, prin care autoritatea unui stat solicita autoritatilor altui stat sa efectueze acte de urmarire penala intr-un caz concret). La Timisoara s-au deplasat doi politisti din Stockholm.
O perchezitie la domiciliul din Timisoara al Adrianei B., fiica Mariei Kisch, a scos la iveala dovezi hotaratoare. ,,Fiica a pus la dispozitia anchetatorilor toate obiectele aduse de mama ei din Suedia (bijuterii, fotografii, amintiri de familie ale decedatului), precum si o scrisoare scrisa de mama ei cu creionul. Scrisoarea avea forma unei declaratii pregatite pentru o depozitie in fata organelor de politie din Suedia. Ea scria, cu ezitari, ca sotul ei a plecat de acasa, ca nu se stie unde e si ii descria imbracamintea. Scrisoarea era redactata in limba romana,,, isi aminteste comisarul Constantin Pintiliciuc, unul dintre politistii timisoreni care a participat la ancheta. Un lucru spus in treacat de Adriana B. avea sa constituie un indiciu important pentru anchetatori. Aceasta a declarat ca, ultima data cand a venit din Suedia, mama ei nu mai suporta carnea si salamul, i se facea greata numai cand le vedea: ,,Se comporta foarte ciudat si nu trebuia sa fii nu stiu ce vizionar ca sa-ti dai seama ca mama s-a schimbat,,.
Initial, Maria Kisch a fost achitata, deoarece s-a considerat ca probele administrate au fost doar circumstantiale sau indirecte. In plus, Maria nega cu vehementa orice amestec in asasinarea sotului ei. In urma apelului inaintat Curtii Regale de Apel din Suedia, in final, femeia a fost condamnata la 18 ani de inchisoare. Ea nu isi recunoaste nici astazi vina, in ciuda probelor incriminante si a declaratiei socante a fiicei sale. ,,Nu am nici o vina si consider ca, cine l-o ciopartit, ala nu o fost om normal!,,, a declarat Maria Kisch
Christine Portnoff, inspector criminalist care s-a ocupat de caz, a afirmat ca nu crede ca o femeie ar fi fost in stare sa transeze cadavrul. Ea a ajuns la concluzia ca batranul a murit in vana, in urma taierii organelor genitale cu un bisturiu. Dupa parerea criminalistei, transarea cadavrului a fost facuta de o persoana care avea cunostinte de anatomie. Persoanele din anturajul Mariei Kisch spun ca aceasta era o femeie miloasa, care nu suporta sangele. Spun insa ca era si o persoana nervoasa, adeseori impulsiva si, in plus, manifesta o anumita labilitate psihica.
Cum Maria Kisch nu si-a recunoscut fapta, mobilul crimei ramane un mister. Presupunerea logica, aceea ca ea a vrut sa scape de sot pentru a trage niste foloase materiale de pe urma lui, nu explica, totusi, atrocitatea omorului.

Urmărește-ne pe Google News