Comentează„Crucișătorul cu rachete Moskva a fost nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră și a devenit numărul 2064 în registrul patrimoniului cultural subacvatic al Ucrainei”, a scris Ministerul Apărării pe pagina sa de Facebook. „La 80 de mile de Odesa, faimosul crucișător, cel mai mare obiect scufundat fundul Mării Negre poate fi admirat acum fără prea mari eforturi de scufundare.”, se scrie în postare.
„Conform Convenției UNESCO, toate urmele activității umane de pe fundul Mării Negre, în cadrul activităților economice ale statului nostru, sunt proprietatea Ucrainei!”, se mai spune.
Nava emblematică a marinei ruse din Marea Neagră, Moskva, un crucișător cu rachete cu 510 oameni în echipaj și simbol al priceperii militare a Rusiei, s-a scufundat în timpul unei operațiuni de remorcare săptămâna trecută, după ce un incendiu a izbucnit la bord. Ucraina a susținut că trupele sale erau în spatele atacului și au tras rachete care au scufundat nava, în timp ce Moscova a spus că explozia muniției din interiorul navei a provocat incendiul.
Dar din punct de vedere legal, mișcarea Ucrainei este în cel mai bun caz dubioasă.
Eden Sarid, lector la Universitatea din Essex și expert în dreptul patrimoniului cultural, a spus că acest lucru este greșit: „Ei pot înregistra orice sit sau orice obiect subacvatic din apele lor teritoriale ca sit al patrimoniului cultural”, a spus el. „Devine un pic mai complicat când intră în vigoare dreptul internațional.”
Acordul internațional care guvernează patrimoniul subacvatic este Convenția privind patrimoniul cultural subacvatic condusă de UNESCO, creată în 2001 și semnată de 71 de țări, inclusiv Ucraina. Acesta își propune să păstreze „toate urmele existenței umane”, inclusiv epavele și orașele scufundate, cu un „caracter cultural, istoric sau arheologic” găsite sub apă și să creeze un cadru pentru combaterea jafurilor ilegale.
Această desemnare înseamnă că site-ul poate fi accesat doar în scopuri de cercetare sau recreative și nu poate fi salvat, a spus Sarid. Dar pe mai multe fronturi, a argumentat el, legea nu se aplică Moscovei.
În primul rând, convenția prevede că orice sit de patrimoniu trebuie să fie „parțial” sub apă „pentru cel puțin 100 de ani”. În al doilea rând, Moskva este o navă străină care arborează un pavilion străin, împiedicând Ucraina să-l revendice ca moștenire națională. În cele din urmă, Rusia nu este semnatară a acordului UNESCO, ceea ce înseamnă că nu trebuie să respecte niciuna dintre liniile sale directoare.
„Trollează Rusia”, a spus Sarid. „Aceasta face parte din povestea pe care o scrie Ucraina, despre modul în care s-a opus invaziei ruse. Și aceasta devine parte din poveste atunci când este moștenirea ta culturală.”
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia