ComenteazăMinistrul ucrainean al apărării a acuzat Germania că a blocat livrarea de arme NATO către Kiev, în ciuda avertismentelor privind o posibilă invazie a forțelor ruse.
Oleksii Reznikov a declarat pentru Financial Times că Berlinul a împiedicat în ultima lună Ucraina să achiziționeze arme antidronă și sisteme împotriva lunetiștilor, prin intermediul Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții.
Totuși, Germania a renunțat între timp la opoziția față de achiziționarea armelor antidronă, după ce a stabilit că acestea nu sunt letale.
Kievul și-a manifestat însă nemulțumirea față de poziția Germaniei, pe care a criticat-o, din nou, pentru construirea gazoductului Nord Stream 2.
„Încă construiesc Nord Stream 2 și în același timp ne blochează achiziția de arme defensive. Este foarte nedrept”, a acuzat Reznikov, cu referire la gazoductul care traversează Marea Baltică, spre Germania, ocolind astfel actualele rute de livrare, care trec prin Ucraina.
Totuși, duminică, noul ministru de externe de la Berlin, ecologista Annalena Baerbock, a avertizat că Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina, confirmând astfel o înțelegere anunțată deja de Washington.
Ce va decide noul guvern german?
Declarațiile ministrului ucrainean al apărării vin într-un moment în care Kievul face eforturi pentru a-și echipa cât mai bine armata în așteptarea unui posibil conflict, în vreme ce aliații se tem că livrările de armament ar putea irita Rusia sau ar putea servi drept pretext de invazie.
Ucraina încearcă acum să achiziționeze rapid sisteme antiaeriene și antirachetă, precum și echipamente pentru apărare cibernetică.
Ținând cont de veto-ul Germaniei privind achiziția de echipamente militare letale – o poziție adoptată de fostul guvern al Angelei Merkel – Reznikov a precizat că Ucraina va încerca să cumpere aceste arme prin contracte bilaterale cu aliații – SUA, Marea Britanie, Lituania sau Franța.
Poziția noului guvern de la Berlin condus de Olaf Scholz nu este clară deocamdată. Ministerul Economiei, responsabil pentru aprobarea acestui gen de tranzacții, nu a făcut comentarii.
În luna mai, Robert Habeck, coliderul Verzilor, în prezent ministrul economiei în noul guvern, a admis însă că solicitările Ucrainei pentru arme defensive ar fi „greu de refuzat”.
La Kiev, Reznikov a spus că este „optimist” cu privire la achiziția de rachete și alte arme defensive din SUA și de la alți aliați occidentali, dar nu a confirmat dacă acestea vor ajunge la timp pentru un eventual conflict cu Rusia.
Oficialul ucrainean a avertizat însă că temerile aliaților legate de confruntarea Rusiei de pe o poziție de forță sunt nepotrivite.
„Strategia de a nu provoca Rusia nu funcționează și nu va funcționa”, a spus el, observând că Moscova a invadat Georgia după ce Berlinul și Parisul au blocat practic aderarea acestei țări la NATO în 2008.
În același timp, în ciuda tensiunilor de la graniță, Reznikov a apreciat că perspectiva unei invazii nu este foarte clară.
El a avertizat că un conflict ar fi o calamitate pentru Europa, cu milioane de ucraineni forțați să fugă în UE și cu exporturile de cereale ale țării în pericol.
„Vor exista multe sicrie care se vor întoarce în Rusia”, a mai spus el, adăugând că invazia ar marca „finalul actualei lumi” și începutul uneia noi, „fără reguli internaționale”.
Un nou avertisment al Rusiei
Duminică, Rusia a primit un nou avertisment, de data aceasta de la G7, grupul ţărilor industrializate ale lumii.
Rusia se expune unor „consecinţe majore” în caz de invazie a Ucrainei, a avertizat şefa diplomaţiei britanice Liz Truss la încheierea reuniunii G7.
Truss a afirmat că Regatul Unit ia în considerare toate opţiunile în legătură cu modalitatea în care va răspunde în cazul în care Rusia invadează Ucraina, amintind că Londra a recurs în trecut la sancţiuni economice pentru a trimite mesaje diplomatice Moscovei, transmite Reuters.
De partea cealaltă, viceministrul pentru afaceri externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a ameninţat luni cu un răspuns militar din partea Moscovei dacă SUA şi NATO nu reacţionează la solicitarea rusă de a primi garanţii de securitate pentru a evita ca Alianţa Nord-Atlantică să continue să se extindă spre est şi să se apropie mai mult de frontierele sale, scrie EFE, citată de Agerpres.
„Lipsa de progres în soluţionarea politico-diplomatică a acestei probleme va face ca răspunsul nostru să fie militar şi tehnico-militar”, a declarat Riabkov, într-un interviu publicat de agenţia de presă oficială rusă RIA Novosti.
Potrivit viceministrului rus, declaraţiile NATO, potrivit cărora alianţa nu intenţionează să desfăşoare rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune dotate cu încărcătură nucleară, nu sunt convingătoare pentru Moscova.
„În primul rând, nu avem încredere în NATO ca alianţă. De multe ori ne-am trezit în situaţia în care astăzi spun un lucru, mâine altul, iar peste un an, un al treilea lucru. Şi o fac ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a susţinut Riabkov.
El a explicat că unul dintre motivele pentru care Rusia cere garanţii juridice de securitate la cel mai înalt nivel se datorează faptului că „până acum toate declaraţiile, inclusiv toate angajamentele cu caracter politic, nu sunt respectate”.