În total, 281 de deputați din cei 450 din Rada Supremă au votat pentru ratificarea Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI.
Subiectul ratificării Statutului de la Roma este foarte sensibil în Ucraina, mulţi temându-se că unii soldați angajați în respingerea agresiunii militare rusești ar putea fi, la rândul lor, vizați de CPI, a cărei misiune este de a-i urmări penal pe cei responsabili de genocid, crime împotriva umanităţii și crime de război.
Această decizie va deschide „posibilităţi mai mari de pedepsire a ruşilor şi va întări izolarea Rusiei”, a comentat pe Facebook deputata Evhenia Kravciuk.
Potrivit acesteia, Ucraina a invocat articolul 124 din Statutul de la Roma care permite scutirea, timp de şapte ani, a oricărui ucrainean, civil sau militar, de la orice urmărire penală pentru crime de război de către CPI.
Ratificarea acestui document, înaintat luna aceasta de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, face parte din angajamentele luate asumate de Ucraina faţă de Uniunea Europeană. „Este o măsură necesară, pe deplin justificată şi sigură”, a afirmat Kravciuk.
Conducerea de la Kiev a recunoscut jurisdicţia CPI în trecut, însă calitatea de membru cu drepturi depline este o parte cheie a eforturilor Ucrainei de a adera în cele din urmă la UE, notează Reuters.
„Ucraina a lucrat deja eficient cu CPI pentru a se asigura că cei responsabili pentru toate atrocităţile ruse comise în timpul agresiunii Moscovei vor fi traşi la răspundere”, a reacționat ministrul de externe Dmitro Kuleba, adăugând că „acest efort va fi acum şi mai eficient”.