Ambasadorul ucrainean în Londra, nevoit să clarifice o declarație legată de aderarea țării sale la NATO: „O neînțelegere”

UPDATE ora 10:40: Ambasadorul ucrainean a revenit luni cu o poziție publică, după controversele cauzate de declarațiile sale din ziua precedentă. Întrebat, din nou, dacă Ucraina și-ar putea reconsidera sau nu ambițiile de a adera la NATO, ambasadorul Vadym Prystaiko a spus BBC: „Nu, și sunt fericit că am această șansă de a-mi clarifica poziția”.

El a catalogat drept o neînțelegere afirmațiile făcute cu o zi înainte tot pentru BBC. „Nu suntem membri NATO în acest moment și pentru a evita războiul suntem pregătiți pentru multe concesii și asta facem în conversațiile cu rușii”, a spus Prystaiko. „Nu are nimic de-a face cu dorința de aderare la NATO, care este consacrată prin Constituție”.

„Nu este o întârziere a ambițiilor noastre de a fi în NATO – ceea ce vorbim este că nu suntem în familie acum, așa că trebuie să căutăm altceva, cum ar fi acorduri bilaterale cu Marea Britanie, cu Statele Unite”, a spus el. „Pe lângă NATO, căutăm și alte aranjamente care să ne permită să supraviețuim acestui calvar”.

Întrebat duminică dacă Kievul se gândește să-și abandoneze planurile de a urmări aderarea la NATO, în ciuda faptului că este înscris în Constituția ucraineană, el a răspuns: „Am putea, mai ales dacă suntem amenințați așa, șantajați cu asta și presați”.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Dar o sursă guvernamentală britanică a declarat pentru BBC că este „prea devreme” pentru a spune dacă comentariul ambasadorului reprezintă o concesie reală, care i-ar putea schimba părerea lui Vladimir Putin.

Zelenski cere explicații

În replică, un purtător de cuvânt al președintelui ucrainean Vladimir Zelenski a cerut ca lumea să nu se grăbească să tragă concluzii și i-a cerut diplomatului ucrainean să-și explice afirmațiile, subliind că ambasadorul a vorbit doar despre „flexibilitatea” mandutului de negociere, într-o declarație pentru publicația ucraineană Channel24.

„Înainte să tragem concluzii neplăcute și gălăgioase, trebuie să îi dăm ambasadorului șansa să-și explice cuvintele – probabil n-a vrut să spună asta”, a declarat Serghei Nikiforov.

Și Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, a reacționat pentru Obozrevatel și a punctat că declarațiile ambasadorului au fost scoase din context. „Nicio decizie nu poate fi luată împotriva Constituției Ucrainei”, a menționat acesta.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Ucraina a obținut, la summitul NATO de la București din 2018, promisiunea că va primi oportunitatea de a se alătura alianței, o mișcare care ar duce la o graniță directă a NATO cu Rusia, amintește agenția Reuters.

Vladimir Putin a reclamat, de atunci, că legăturile tot mai apropiate ale Ucrainei cu alianța ar putea face din aceasta țară o rampă de lansare pentru rachetele NATO care vizează Rusia. El spune că Rusia trebuie să stabilească „linii roșii” pentru a preveni acest lucru. De altfel, în garanțiile de securitate cerute de Vladimir Putin statelor occidentale figurează explicit blocarea aderării Ucrainei la NATO și retragerea forțelor dislocate în statele estice precum România sau Bulgaria.

Rusia a mutat peste 100.000 de soldați și echipamente militare la granița ucraineană în ultimele săptămâni, ceea ce a determinat Statele Unite și aliații săi din NATO să avertizeze că o invazie ar putea fi iminentă. Rusia neagă că plănuiește o invazie, dar a acuzat statele vestice că i-au neglijat solicitările.

Negocieri pentru pace

Președintele american Joe Biden a vorbit duminică cu omologul său ucrainean și a fost de acord să continue eforturile diplomatice pentru a încerca să rezolve criza, potrivit unui comunicat emis de Casa Albă.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Sâmbătă, după o conversație telefonică între Joe Biden și Vladimir Putin, Casa Albă a transmis că este deschisă unei căi diplomatice, dar „egal pregătită și pentru alte scenarii”, în timp ce Kremlinul a denunțat o „isteria de vârf” privind o posibilă agresiune militară.

În încercarea de a găsit soluții pentru dezescaladarea tensiunilor, cancelarul german Olaf Scholz se deplasează luni la Kiev pentru discuții cu președintele Zelenski, iar marți va merge la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin.

Liderul german, care a preluat conducerea în decembrie de la Angela Merkel, a avertizat privind consencințele economice serioase pe care le va suporta Rusia în cazul unei invazii, un mesaj similar transmis anterior și de alte state vestice membre a alianței NATO. Cu toate acestea, oficialii de la Berlin spun că nu au așteptări ridicate că discuțiile vor rezolva criza.

Luni, Ucraina a solicitat Rusiei o întâlnire „în maximum 48 de ore”, pentru a discuta situația de la graniță, după ce Kremlinul a refuzat să explice mobilizarea de trupe de la granița cu Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News