Ucraina e gata să accepte cedarea teritoriilor ocupate de Rusia, în schimbul aderării la NATO, scrie Financial Times

Diplomații occidentali și tot mai mulți oficiali ucraineni ar fi ajuns la concluzia că anumite garanții de securitate ar putea sta la baza unui acord negociat. În cadrul lui, Rusia ar urma să păstreze controlul „de facto” (dar nerecunoscut) asupra teritoriului ucrainean ocupat în prezent.

Reacția Ucrainei

 O sursă din biroul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski neagă faptul că Ucraina discută formula „NATO în schimbul teritoriilor”, relatează Strana și  RBC-Ucraina.

„Este o prostie. Nu există o astfel de conversație. Nimeni din Occident nu a oferit oficial și explicit Ucrainei garanții de securitate care să împiedice cu siguranță extinderea sau repetarea războiului. În al doilea rând, nu facem comerț cu suveranitate și teritorii”, a spus interlocutorul anonim al jurnaliștilor.

Video: Momentul în care trei centre de comandă rusești sunt lovite cu rachete balistice „Storm Shadow”
Sursa: Ministerul Apărării al Ucrainei

Teren pentru aderarea la NATO

Concret, nici Kievul, nici susținătorii săi nu propun să fie recunoască suveranitatea Rusiei asupra a o cincime din teritoriul ucrainean pe care l-a acaparat ilegal încă din 2014.

Acest lucru ar încuraja o nouă agresiune rusă și ar submina grav ordinea juridică internațională. Ceea ce se are în vedere este acceptarea tacită a faptului că acele teritorii ar trebui recâștigate prin mijloace diplomatice în viitor.

Recomandări

Calvarul unei românce care a avut o relație cu un bărbat turc de religie musulmană: „Nu aveam voie să ies din casă fără supravegherea lui”

Este o problemă sensibilă pentru ucraineni, mai ales atunci când este prezentată ca bază a unui compromis cu Moscova. Cedarea de teritorii pentru a obține calitatea de membru NATO poate fi „singurul joc în oraș”, așa cum ne-a spus un diplomat occidental, dar pentru ucraineni rămâne un subiect tabu, cel puțin în public.

Ceea ce se discută mai deschis este natura și momentul garanțiilor de securitate de care va avea nevoie Ucraina în cazul uni acord.

La Washington, Zelenski și-a reiterat propunerea pentru aderarea accelerată la NATO. Problema este că SUA este împotriva trecerii dincolo de poziția convenită a alianței că „viitorul Ucrainei este în NATO”, că aderarea sa este pe o „cale ireversibilă” și că va fi invitată să se alăture „când toți aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”.

Statele Unite se tem că oferirea de garanții de securitate reciprocă în temeiul articolului 5 al tratatului NATO înainte de încheierea războiului ar atrage pur și simplu SUA și aliații săi în conflictul cu Rusia.

Dar unii dintre aliații Ucrainei spun că nu este chiar așa. „Există modalități de a rezolva asta”, a spus norvegianul Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, pentru Financial Times.

Recomandări

Generația educată și violentă – cazul Exarhu. Să nu fim ipocriți: orice băiat crescut în anii 80-90 prima oară avertizează și a doua oară pocnește

Stoltenberg a subliniat că garanțiile de securitate pe care SUA le oferă Japoniei nu acoperă Insulele Kurile, dintre care patru sunt revendicate de niponi. În prezent, insulele sunt sub controlul Moscovei, după ce au fost capturate de Uniunea Sovietică în 1945.

Stoltenberg a vorbit și despre Germania, care a aderat la NATO în 1955, în ciuda faptului că era divizată. Doar Germania de Vest a fost acoperită de „umbrela NATO”. 

„Când există voință, există și modalități de a găsi o soluție. Dar este nevoie de o linie care să definească unde poate fi invocat articolul 5, iar Ucraina trebuie să controleze tot teritoriul până la acea graniță”, a precizat Jens Stoltenberg.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

De la Bonn la Kiev

Modelul vest-german pentru Ucraina a fost discutat în cercurile de politică externă de mai bine de 18 luni. Dan Fried, un fost secretar de stat adjunct al SUA pentru Europa, a fost unul dintre primii care a susținut ideea.

Recomandări

Cod galben de ploi în jumătate de țară, până duminică. Harta județelor aflate sub avertizare meteorologică

Predecesorul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen și editorul colaborator al FT Ivan Krastev au susținut argumente similare.

.Ideea capătă contur și în cercurile oficiale. „Nu cred că restabilirea completă a controlului asupra întregului teritoriu este o condiție prealabilă”, a declarat Petr Pavel, președintele ceh și fost general NATO.

„Dacă există o demarcație, chiar și o frontieră administrativă, atunci putem considera (asta) ca fiind temporară și putem accepta Ucraina în NATO pe teritoriul pe care îl controlează în acest moment”, a adăugat Petr Pavel.

Majoritatea susținătorilor recunosc că Moscova ar urî această idee. Scepticii se tem că ar putea provoca o escaladare a conflictului din Ucraina.

Aderarea la NATO ar garanta suveranitatea Ucrainei și ar permite acesteia să-și urmărească orientarea vestică, obiective pe care liderul rus Vladimir Putin este hotărât să le distrugă.

Poate cel mai convingător argument a venit de la istoricul american al „Războiului rece”, Mary Sarotte. Potrivit acestuia, condițiile de membru NATO pot fi adaptate pentru a se potrivi circumstanțelor țării respective.

Norvegia s-a angajat să nu găzduiască o bază NATO pe teritoriul său atunci când a devenit membru fondator.

Strategia Germaniei de Vest a fost să precizeze că granițele sale erau provizorii. Bonnul a trebuit să tolereze diviziunea țării, dar să nu o accepte și să renunțe la folosirea forței pentru a recupera Germania de Est. 

„Ucraina ar trebui să definească o frontieră apărabilă militar, să fie de acord să nu staționeze permanent trupe sau arme nucleare pe teritoriul său decât dacă este amenințată cu un atac și să renunțe la folosirea forței dincolo de această frontieră, cu excepția cazului de autoapărare”, a notat Mary Sarotte.

„Aderarea la NATO în aceste condiții ar fi prezentată Moscovei ca un fapt împlinit”, a adăugat Mary Sarotte.

Video showing Russian Su-25 downed is posted online. pic.twitter.com/hsMIMGn39b
— NEXTA (@nexta_tv) October 5, 2024
 

Multe obstacole în calea spre NATO

Alți analiști susțin că Germania de Vest reprezintă o paralelă proastă, deoarece granițele țării, deși provizorii, au fost recunoscute de ambele părți.

În Ucraina se luptă pentru ele în fiecare zi. Thomas Kleine-Brockhoff, șeful Consiliului German pentru Relații Externe, a declarat anul trecut lui Anchal Vohra, de la Foreign Policy, că vor fi „tot felul de probleme care provin din revizionismul ambelor părți. De exemplu, va fi de la latitudinea lui Vladimir Putin să definească articolul 5”.

Există, de asemenea, marea întrebare dacă SUA, să nu mai vorbim de aliații săi europeni, ar fi pregătiți să își asume angajamentele de forță necesare pentru a apăra o Ucraine în interiorul alianței.

În timp ce Franța a susținut ideea unei aderări mai rapide a Ucrainei la NATO, cancelarul german Olaf Scholz se opune ferm, temându-se că țara sa ar putea fi atrasă într-un alt război împotriva Rusiei.

În SUA, administrația Biden a refuzat până acum să cedeze cu privire la subiectul accelerării aderării Kievului la NATO. O președinție a Kamalei Harris l-ar trata diferit? Ar putea Donald Trump să-și imagineze modelul vest-german ca parte a „înțelegerii” propuse pentru a pune capăt războiului? De asemenea, ar putea Zelenski să-l explice oamenilor săi?

Există încă multe obstacole în calea spre NATO a Kievului. Dar Occidentului îi lipsește evident o strategie pentru Ucraina.

După cum conchide Sarotte, să urmeze traseul vest-german „ar fi mult mai preferabil pentru Ucraina și alianță, decât amânarea în continuare a aderării până când Putin va renunța la ambițiile în Ucraina sau până când Rusia va suferi o înfrângere militară”.

Urmărește-ne pe Google News