Contraofensiva Ucrainei din Harkov, începută pe 6 septembrie, continuă să copleșească apărarea rusă în nord-estul țării.
Sâmbătă, Valeri Zalujni, comandantul militar al Ucrainei, a anunțat că forțele sale au recucerit peste 3.000 de kilometri pătrați de teritoriu în 11 zile – mai mult decât a capturat Rusia în câteva luni de lupte crâncene din aprilie.
Alte relatări sugerează că cifra ar putea fi de aproape 9.000 de kilometri pătrați, o suprafață aproximativ egală cu cea a Ciprului.
Au apărut relatări despre soldați ruși care se retrag panicați, despre unități încercuite și despre cantități mari de echipamente militare abandonate.
Recucerirea a două centre logistice, Izium și Kupiansk, a pus capăt, de fapt, marilor planuri ale Rusiei de a prelua controlul întregului Donbas, regiunea estică a Ucrainei.
De asemenea, victoria ucraineană a deschis perspectiva recuceririi unor orașe precum Severodonețk, pe care Rusia le-a smuls doar după luni de lupte sângeroase.
Deruta unităților rusești, catalogată neconvingător de Kremlin drept „regrupare”, sugerează că războiul început acum aproape șapte luni ar putea ajunge la un punct de cotitură.
Cum au fost păcăliți rușii
Contraofensiva din Harkov a luat, cu siguranță, prin surprindere înaltul comandament rus. A început pe 6 septembrie, după două zile de focuri intense de artilerie, ca o operațiune de încercuire a orașului Balaklia. În următoarele trei zile, unități ușoare au alergat spre est pentru a captura Kupiansk, un mare nod feroviar și rutier.
Pe 10 septembrie, Izium, un alt nod important din apropiere, a fost încercuit după ce majoritatea forțelor rusești au fugit spre est.
Luptele au continuat până în dimineața zilei de 11 septembrie, dar o hartă publicată de Ministerul rus al Apărării mai târziu în acea zi părea să sugereze că forțele sale se retrăseseră din aproape întreaga provincie Harkov către o nouă linie defensivă de-a lungul râului Oskil.
Nu este clar cât timp poate rezista această nouă linie, în condițiile în care unitățile ucrainene continuă să împingă spre est.
Contraofensiva Ucrainei s-a bazat pe abilitatea sa de a împiedica avioanele rusești să se deplaseze liber în apropierea liniilor de front. Acest lucru a fost posibil datorită noilor rachete antiradar, sistemelor de comunicații și tunurilor antiaeriene furnizate de americani, spune o sursă militară pentru The Economist.
Dar aceeași sursă a spus că ofensiva a beneficiat și de o strategie „înșelătoare”. Ucrainenii au redus în mod deliberat armamentul greu din forța de atac. La Balaklia, în primul asalt, rapoartele rusești au sugerat că doar aproximativ 15 tancuri ucrainene ar fi fost implicate, scrie revista.
Strategia a avut rolul de a convinge Moscova că atacul din Harkov este doar o manevră înșelătoare, menită să blocheze forțele rusești și să le împiedice să se redesfășoare în sud, unde Kievul desfășura o altă ofensivă mai mare, în regiunea Herson.
Urmează Luhansk?
La un moment dat, unitățile ucrainene se mișcau atât de repede, încât nici înalții oficiali de la Kiev nu mai știau unde anume au ajuns. Analiștii care urmăresc conflictul au fost nevoiți să își redeseneze hărțile din oră în oră.
Serhii Haidai, guvernatorul regiunii ucrainene Luhansk, a speculat că va fi doar „o chestiune de timp” până când trupele ucrainene vor traversa râul Doneț și se vor deplasa în Svatove, Rubijne, Lisiciansk și Severodonețk – orașe din partea de nord a regiunii Luhansk, pe care Rusia le-a capturat în întregime la începutul lunii iulie.
Rușii și colaboratorii locali „fugeau” deja, a spus el. „Liniile lor se dezintegrează pur și simplu”. Dar următoarele mișcări ale Ucrainei vor fi „măsurate”, calculate pentru a evita pierderile, a promis el.
Oleh Jdanov, un fost ofițer operațional în cadrul Statului-Major General al Ucrainei, a declarat că liderii militari ucraineni vor încerca să continue atacul într-un ritm mai lent. „Trebuie să consolidăm liniile de sprijin în spate. Este periculos să mergem prea repede”, a explicat el, citat de The Economist.
Există unele speculații că Ucraina ar putea acum să profite de dezorganizarea rusă pentru a lovi în altă parte: fie prin consolidarea unui contraatac în Herson, unde progresul continuă în mod fragmentat, deși cu pierderi grele, fie prin deschiderea unei a treia axe de atac în altă parte.
Nu este clar însă dacă Ucraina are pregătit un al treilea grup de luptă complet format. Generalii ucraineni nu dau prea multe detalii. Ucraina a mobilizat oamenii, a spus sursa militară ucraineană pentru The Economist, dar „dacă Occidentul ne-a dat suficient echipament este altă întrebare”.
S-a speculat, spre exemplu, că Ucraina ar putea deschide un alt front în regiunea Zaporijia, spre Marea Azov, pentru a bloca podul terestru dorit de Vladimir Putin către Crimeea ocupată.
Unii oficiali ucraineni au făcut presiuni pentru o astfel de ofensivă înainte de a opta în cele din urmă pentru atacul de la Herson. Jdanov a declarat că este mai probabil ca orice rezervă operațională să fie împinsă însă în zona Izium-Luhansk pentru a profita de progresul înregistrat de Ucraina acolo.
Analist: „Rusia nu are forța necesară pentru a susține războiul”
Cert este că ofensiva Ucrainei a luat Kremlinul prin surprindere și i-a înfuriat pe bloggerii militari ruși. Aceștia dau vina pe generalii ruși, pe ministrul apărării, Serghei Șoigu, și din ce în ce mai mult pe Putin însuși.
Igor Girkin, un ultranaționalist care a condus ofensiva Rusiei în Donbas în 2014, a prezis deja o înfrângere totală a trupelor rusești.
„Am pierdut deja, restul este doar o chestiune de timp”, a declarat el pentru cei aproape jumătate de milion de abonați de pe Telegram, populara platformă de mesagerie pe care se exprimă mulți observatori militari ruși.
Michael Kofman, expert la CNA, un think-tank cu sediul în SUA, a remarcat o scădere a capacității de luptă a forțelor rusești, în condițiile în care militarii de pe front nu sunt rotiți suficient de des pentru a evita epuizarea. „Ei nu au forța de luptă necesară pentru a susține acest război”, a concluzionat Kofman.
Putin nu a spus nimic deocamdată despre răsturnările de situație de pe câmpul de luptă.
Serghei Lavrov, ministrul său de externe, a vorbit despre negocieri, dar a acuzat Kievul că nu le dorește. Rusia ar putea fi deschisă la negocieri, a declarat el pentru un canal de televiziune rusesc, dar adversarii săi „ar trebui să înțeleagă că, cu cât amână mai mult acest proces, cu atât mai greu le va fi să negocieze cu noi”.
Deocamdată, liderii ucraineni consideră că negocierile se desfășoară cel mai bine pe câmpul de luptă.
Într-un discurs ținut la 10 septembrie la Forumul european de securitate de la Ialta, Volodimir Zelensk și-a exprimat iritarea față de liderii occidentali (pe care nu i-a numit) care îl îndeamnă să încheie un acord cu Putin.
„Nu, nu ne putem permite să ne oprim”, a spus el.