Principala instituție afectată de aceste măsuri este Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei din Moscova, care aparține de Biserica Ortodoxă Rusă, condusă de patriarhul Kiril, un susținător deschis al agresiunii rusești.

Decizia vine după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat pe 2 decembrie că a efectuat percheziții la bisericile și mănăstirile Patriarhiei din Moscova din regiunile Jîtomir, Rivne și Transcarpatia.

Măsurile de securitate urmăresc combaterea activităților subversive ale serviciilor speciale rusești din Ucraina și să protejeze populația împotriva provocărilor și atacurilor teroriste, potrivit SBU.

În timpul perchezițiilor anterioare, SBU a găsit propaganda rusă și literatura xenofobă, pașapoartele rusești aparținând clerului superior și documente cu mesaje ideologice pro-ruse la sediul bisericilor susținute de ruși.

În luna mai, Biserica Ucraineană afiliată la Moscova a declarat că va avea „independența deplină” față de Biserica Ortodoxă Rusă, reacționând la criticile liderilor bisericii susținute de Rusia, pe fondul invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Filiala ucraineană a mai spus că „condamnă războiul” și „nu este de acord cu poziția patriarhului Kiril al Moscovei privind războiul din Ucraina”.

Cu toate acestea, scepticii au spus că a fost doar o mișcare pentru a-i calma pe critici, deoarece filiala ucraineană a rămas efectiv parte a Bisericii Ruse și nu și-a declarat „autocefalia” – termenul ortodox pentru o independență autentică. În conformitate cu regulile ortodoxe, o singură biserică independentă – sau „autocefală” – poate exista într-o anumită țară.

Independența deplină a bisericii, susținută de Rusia, în conformitate cu regulile ortodoxe, ar implica fuziunea ei cu Biserica Ortodoxă Independentă din Ucraina, dar Biserica afiliată Moscovei s-a opus unei astfel de unificări.

Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!
 

Urmărește-ne pe Google News