15 comentariiMiercuri, Serviciul de informații al apărării din Ucraina a anunțat că a atacat și distrus o navă de asalt a flotei rusești din Marea Neagră – Cezar Kunikov – cu ajutorul unor drone maritime, în largul coastei Crimeei.
Nu a existat niciun comentariu oficial din partea Rusiei cu privire la afirmația Ucrainei, deși pe rețelele sociale, unii blogger de război ruși au confirmat că nava a fost cel puțin lovită.
Este doar ultima navă rusească lovită de atacurile rusești, iar succesul acestei campanii din Marea Neagră ilustrează inventivitatea și determinarea Kievului, care a fost nevoit să se adapteze, cu puține resurse, în fața unui inamic mult mai bine echipat.
Ucraina nu are practic o marină proprie, dar inovația tehnologică și îndrăzneala i-au oferit un avantaj în Marea Neagră.
În prezent, Ucraina a distrus sau a dezactivat peste 20 de nave militare rusești în regiune, potrivit experților, adică o treime din totalul flotei rusești din Marea Neagră.
Această campanie a asigurat un coridor maritim care îi permite să își exporte o mare parte din cereale și alte produse din porturi precum Odesa – un lucru mai mult decât necesar, într-un moment în care economia a fost afectată de conflict.
Importanța economică crucială a Mării Negre
Înainte de invazia rusă, agricultura ucraineană reprezenta aproximativ 11% din PIB-ul țării.
Agricultura era, de asemenea, o componentă esențială a veniturilor obținute din exporturi (aproximativ 40% din total). Aproape toate produsele erau transportate prin Marea Neagră.
În luna iulie a anului trecut, Rusia s-a retras din acordul negociat de ONU, care permitea Ucrainei un pasaj sigur pentru transportul a 31,5 milioane de tone de cereale și alte produse alimentare din porturile sale către piețele mondiale.
În loc să renunțe, ucrainenii au instituit unilateral un „coridor umanitar” pentru transportul maritim comercial și au intensificat atacurile cu drone marine și rachete împotriva flotei rusești din Marea Neagră.
Coridorul trece pe lângă coasta ucraineană înainte de a ajunge în apele României și Bulgariei.
Rezultatul: Ucraina a transferat 22,6 de milioane de tone de marfă prin acest coridor în doar șapte luni, potrivit oficialilor ucraineni și americani. Mai mult de 700 de nave au folosit pasajul către Bosfor și, mai departe, către piețele mondiale.
Numai în luna ianuarie, potrivit Ministerului Economiei, exporturi ucrainene în valoare de 1,9 miliarde de dolari au fost livrate pe mare. Este mai puțin decât volumele de dinainte de război, dar cantitatea crește în fiecare lună.
Unele nave au compensat riscul prin încheierea unei asigurări prin intermediul unui sistem numit UNITY, creat de guvernul ucrainean, împreună cu un grup de companii de asigurări.
Atunci când acordul negociat de ONU s-a prăbușit, Rusia a început să lanseze atacuri cu drone și rachete împotriva infrastructurii portuare și de depozitare și a amenințat că va scufunda navele care transportau marfă către și dinspre Ucraina.
În vreme ce atacurile la adresa infrastructurii portuare au continuat, Rusia nu a scufundat nicio navă străină.
Flota Rusiei la Marea Neagră, în retragere
Pentru acest succes, Kievul a fost însă nevoit să facă eforturi mari. În acest moment, o treime din flota din Marea Neagră a fost dezactivată sau distrusă, iar navele rămase se aventurează rareori în jumătatea vestică a mării, scrie CNN.
În august, Rusia a retras o parte din vase de la cartierul său general din Sevastopol în porturi relativ mai sigure de pe coasta rusă. De asemenea, a folosit plase și barje scufundate pentru a încerca să se apere împotriva dronelor maritime.
Miercuri, purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, a declarat pentru CNN că navele rusești sunt acum „forțate să rămână în mare parte în zona de est a Mării Negre”.
Oficialul de la Kiev a spus de asemenea că și atacurile rusești lansate de pe nave asupra teritoriului ucrainean sunt acum mai dificile.
Pletenciuk a adăugat că, atunci când Rusia și-a început invazia, avea 13 nave de asalt în Marea Neagră. Doar cinci sunt acum în stare de funcționare, a adăugate el.
Drona marină vedetă a Ucrainei
Atât atacul de miercuri, cât și cel precedent – împotriva navei rusești Ivanoveț, în largul coastelor Crimeei, la sfârșitul lunii trecute – au fost efectuate cu dronele marine MAGURA (Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus).
Cel mai recent model al acestei drone, MAGURA-5, este finanțat parțial de o inițiativă privată și desfășurat de o unitate din cadrul Serviciului de Informații al Apărării, Grupul 13.
Ucraina a fost un pionier în dezvoltarea și desfășurarea unei game largi de drone maritime, pe care le-a folosit pentru a ataca navele militare rusești aflate în largul mării sau ancorate în porturile din Crimeea ocupată și Rusia.
Atât serviciile de informații ale apărării, cât și Serviciul de Securitate, SBU, au urmărit dezvoltarea acestora.
Una dintre principalele nave de asalt ale flotei de la Marea Neagră, Olenogorski Gorniak, a fost avariată de o dronă maritimă în portul său de reședință Novorossisk în august, la câteva zile după ce acordul din Marea Neagră s-a prăbușit.
Novorossiisk, aflat în apropiere de orașul rus Krasnodar, este cel mai mare port rusesc după volumul de mărfuri manipulate și este o bază pentru Flota rusă din Marea Neagră. Un comentator militar rus a remarcat că este timpul să realizăm că inamicul are un braț lung și că poate ajunge foarte departe cu el”.
Un petrolier rusesc pentru produse chimice și petroliere – SIG – a fost și el avariat câteva zile mai târziu de o dronă maritimă în strâmtoarea Kerci.
Viteza cu care ucrainenii și-au dezvoltat flota de drone maritime a fost impresionantă.
MAGURA-5 are o lungime de aproximativ 5 metri și o rază de acțiune de aproximativ 450 de mile marine, potrivit producătorului său. Este abia vizibilă deasupra liniei de plutire și are o încărcătură utilă de 320 de kilograme, suficientă pentru a provoca daune serioase majorității navelor.
De asemenea, este manevrabilă, astfel că a reușit să se sustragă tunurilor defensive AK-630M ale navei Ivanoveț, spre exemplu.
„Flota Mării Negre este incompetentă”, spun chiar rușii
Bloggerii militari ruși au criticat marina rusă pentru că nu a făcut mai mult pentru a contracara această amenințare. După atacul de miercuri, unul dintre ei, Ribar, a observat că „Flota Mării Negre este incompetentă și incapabilă să respingă atacurile formațiunilor ucrainene”.
Ucraina a folosit, de asemenea, rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de Marea Britanie și Franța pentru a lovi nave rusești aflate în port în Crimeea, precum și pentru a provoca daune importante în septembrie anul trecut la sediul central al flotei din Marea Neagră din Sevastopol – o lovitură umilitoare pentru Rusia.
Sabotajele și atacurile cu rachete împotriva radarelor rusești și a altor instalații din Crimeea au contribuit, de asemenea, la diminuarea capacității rușilor de controla Marea Neagră. La fel au făcut și operațiunile speciale împotriva platformelor de foraj ocupate de ruși, dar și expulzarea forțelor rusești din Insula Șerpilor, în 2022.
În ianuarie, ucrainenii au afirmat că o unitate de operațiuni speciale a doborât o stație radar rusă Neva-B (care detectează navele de suprafață) de pe o platformă din largul coastei Crimeei. Grupul s-a apropiat de platformă pe mare și a atașat explozibili care au fost apoi detonați.
Cu toate acestea, există în continuare riscuri pentru transportul maritim comercial care utilizează vestul Mării Negre. Au existat atacuri frecvente cu drone și rachete rusești împotriva portului Odesa. Cel mai recent a avut loc săptămâna aceasta.
„Prioritatea inamicului a fost din nou centura de coastă a infrastructurii și a instalațiilor agricole”, a declarat comandamentul de sud al Ucrainei.
Există, de asemenea, un risc din cauza minelor. Cel puțin o navă a fost avariată de o mină plutitoare de origine necunoscută în largul coastelor României la sfârșitul anului trecut. Dar marea majoritate a navelor au călătorit în siguranță spre și dinspre Odesa și alte porturi ucrainene. Turcia, alături de România și Bulgaria, s-a oferit să ajute la deminare.
Este puțin probabil ca Rusia să reușească să încline balanța în Marea Neagră în favoarea sa, cred experții, cel puțin deocamdată. Un tratat internațional semnat în 1936 – Convenția de la Montreux – interzice oricărei țări aflate în război să își deplaseze navele prin Bosfor. Acest lucru înseamnă că Moscova nu-și poate întări flota, acum diminuată, cu alte forțe navale.