„Mă rugam să-l ucidă mai repede”. Un bărbat dintr-un sat ucrainean povestește cum îi torturau soldații ruși pe localnici

Oleh Bondarenko le-a vorbit reporterilor The Guardian din locul unde a fost bătut, torturat și lăsat să moară. O grădină din Motîjîn, unde, în vecinătatea unei case arse, se află un rezervor subteran de apă – nu suficient de adânc pentru a sta în el atunci când capacul e pus și nici suficient de larg pentru a te așeza, dar aproape suficient de mare pentru a adăposti un om într-o poziție ușor cocoșată.

Bondarenko a fost ținut acolo, în rezervor, timp de două zile, în martie – spune că și-a pierdut, încet-încet, orice senzație în brațe și picioare, apoi întreaga capacitate de a le mișca.

A rămas fără mai mulți dinți în urma agresiunilor, are toracele acoperit de cicatrici, iar leziunile suferite la nivelul coloanei vertebrale ar putea fi permanente. Dar nu și-a pierdut simțul umorului.

„Spuneau că, după Siria, aici trăiesc o poveste”

Forțele ruse au ajuns în localitatea Motîjîn, aflată la sud de autostrada principală care duce spre vest de Kiev, la cinci zile după declanșarea invaziei din Ucraina. Într-o mică pădure de la periferia orașului, au ascuns o baterie de lansatoare de rachete Grad și alte piese de artilerie, au săpat adăposturi pentru zeci de trupe, apoi și-au instalat tabăra și au început să tortureze și să ucidă civili într-o incintă aflată lângă poziția lor.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

În momentul în care Bondarenko a fost dus acolo într-un camion – legat la ochi, după bătăi, simulări de execuții și alte torturi la care a fost supus acasă la el și apoi la o fermă abandonată – soldații ruși au stabilit o rutină sumbră, sângeroasă, pe care au reluat-o în fiecare zi.

„A fost sistematic”, a mărturisit bărbatul. Iarba de lângă pridvorul mare al unei magazii era folosită pentru tortură de către ofițerii care se odihneau și mâncau sub baldachin. Ruinele casei bombardate erau locul unde aveau loc execuțiile, iar în pădurile din apropiere se săpau gropi comune, puțin adânci, în care să fie aruncate victimele.

Coșmarul a fost condus de trei oameni care s-au format în conflictul din Siria. Prins în camera sa subterană, Bondarenko i-a auzit jubilând cu privire la transferul lor în Ucraina. „Spuneau că, după Siria, aici trăiesc o poveste. Este un sat bogat și aveau de unde să fure din belșug”, a povestit bărbatul.

Încă de la începutul invaziei, a fost clar că printre soldații și ofițerii ruși care au ajuns în Ucraina se aflau mulți care înainte au luptat în Siria. Dar mărturia lui Bondarenko leagă acum unele dintre cele mai grave abuzuri comise în acest război de oameni care au apărat înainte regimul președintelui sirian Bashar al-Assad, notează The Guardian.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Procurorii din regiunea Kiev care investighează atrocități comise de armata rusă în jurul capitalei fac acum cercetări inclusiv în tabăra de tortură și execuție din satul Motîjîn.

Oleh Tkalenko, un procuror de rang înalt din regiunea Kiev, a declarat pentru The Observer: „Suntem aproape de a-i identifica pe acești comandanți. Numele lor vor fi făcute publice în curând”.

El a mai spus că autoritățile sunt conștiente de faptul că un număr de soldați ruși care au venit în regiunea Kiev au operat anterior în Siria.

Bondarenko a precizat că serviciile ucrainene de informații i-au spus deja prenumele unuia dintre principalii săi torționari.

În Motîjîn, spre deosebire de Siria, soldații ruși puteau vorbi aceeași limbă ca și victimele lor, dar acest lucru nu a contat. Ei foloseau această legătură pur și simplu pentru a interoga și chinui, fără a mai avea nevoie de un interpret.

„Acesta este Russkiy Mir – pacea rusă”, a spus Bondarenko cu o ironie amară, privind câmpul de exterminare din satul său, referindu-se la conceptul invocat de Vladimir Putin pentru a-și justifica invazia.

În Motîjîn a fost torturată și ucisă primărița. La fel, soțul și fiul ei

Bondarenko conducea un centru de reabilitare pentru consumatorii de droguri înaintea invaziei. Povestește că rușii, nervoși după ce o ambuscadă ucraineană a distrus un convoi de muniție care se deplasa prin centrul satului, „a doua zi, au venit cu două tancuri, au ucis oameni și au tras în mașini și garaje”.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

Pe 23 martie, convinși că rezistența ucraineană opera în apropiere, au dat buzna în centrul lui Bondarenko, trăgând în pereți, oglinzi și ferestre. Pe el l-au bătut, au simulat o execuție, apoi l-au legat de un ATV și l-au forțat să alerge după ce acesta a demarat, spunându-i că va fi împușcat dacă va cădea.

A reușit să rămână în picioare până când au ajuns la o fermă din apropiere, unde l-au bătut din nou și au simulat o altă execuție. Apoi, pentru că nu a putut să le spună locația unei unități militare din care el, de fapt, nu făcea parte, l-au urcat legat la ochi într-un camion și l-au dus în tabăra lor.

La scurt timp după ce a ajuns, forțele ucrainene au început să bombardeze zona, iar răpitorii săi au fugit în subsol, lăsându-l legat afară. „Ne-au spus: «Lăsați-i pe ai voștri să vă ucidă»”, a povestit Bondarenko. O bucată de șrapnel i-a zgâriat stomacul, provocându-i sângerări și o cicatrice.

În acel moment nu avea nicio idee unde se afla, deși tabăra era la doar 3 kilometri de casa lui. Cu toate acestea, și-a dat seama ce se întâmpla acolo când soldații i-au spus că tocmai o uciseseră pe primăriță, împreună cu soțul și fiul ei. Aceasta alesese să rămână și să coordoneze ajutorul și apărarea teritoriului după sosirea rușilor. Pentru asta, familia ei a plătit cu viața; un panou mare cu o fotografie a lor marchează acum intrarea în sat dinspre autostradă, pe care stă scris mesajul: „Respect etern din partea oamenilor din Motîjîn”.

Bondarenko a mai povestit despre o crimă pe care a auzit-o mai târziu, în timp ce se afla în rezervorul de sub pământ: „I-am auzit torturându-l timp de o oră și jumătate și m-am rugat să îl ucidă mai repede”.

Salvat de niște tineri proaspăt recrutați în armată

La Motîjîn s-au aflat, estimează ucrainenii, 60 de soldați ruși, împrăștiați în barăci, iar ofițerii stăteau într-o casă de peste un mic lac. Nu toți erau veterani sirieni; existau și recruți atât de recent veniți din Rusia, încât nu și-au dat seama, timp de două săptămâni, că se află în Ucraina. Recruții trebuiau să gătească pentru comandanți și să care apă și, aparent, au fost îngroziți de ceea ce au văzut.

Într-o încercare, poate, de a-și salva propria umanitate, recruții tineri l-au salvat pe Bondarenko, după 48 de ore de chin. În timp ce torționarii erau beți, ei l-au târât afară și l-au dus într-o cameră folosită ca închisoare în spatele casei. L-au avertizat să stea liniștit și să-și acopere fața, deoarece comandanții vor presupune că s-a alăturat celorlalți în groapa comună dacă vor observa că lipsește de tot, dar dacă îl vor găsi, îl vor ucide cu siguranță.

Două zile mai târziu, aceiași recruți au descuiat ușa camerei, au spus că trupele ruse pleacă și i-au avertizat pe cei doi bărbați dinăuntru – mai era cineva cu Bondarenko – să nu iasă timp de două ore, din cauza riscului de a fi atacați de lunetiști.

„Mi-au spus să mă rog pentru ei. Acești băieți nu și-au dorit ceea ce s-a întâmplat aici; ei înșiși erau în stare de șoc și în ziua de azi mă rog pentru ei. Ei mi-au salvat viața”, a mai povestit Bondarenko.

Recruții ruși au săpat, de asemenea, o groapă adâncă, individuală, pentru a înhuma o femeie ucisă de un lunetist, după ce tatăl ei – care fusese reținut împreună cu Bondarenko doar pentru că venise la bază să ceară ajutor medical – i-a implorat să nu o arunce în groapa comună.

Foto: EPA

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News