34 comentariiNATO a decis să renunțe la cerința unui Plan de acțiune pentru aderare (MAP), foaia de parcurs care stabilește obiectivele ce trebuie îndeplinite înainte de intrarea în alianța militară, a declarat luni ministrul ucrainean de externe.
„Salut această decizie mult așteptată, care scurtează calea noastră către NATO. Este, de asemenea, cel mai bun moment pentru a oferi claritate cu privire la invitația adresată Ucrainei de a deveni membru”, a scris Dmitro Kuleba, potrivit Reuters, cu o zi înaintea summitului NATO de la Vilnius.
MAP prevede ca o țară să fie evaluată pas cu pas pe calea îndeplinirii unor criterii specifice pentru aderarea la NATO, ceea ce poate dura ani sau chiar decenii. Finlanda, care a depus cererea de aderare la NATO în mai 2022 și a sărit peste procesul MAP, a reușit să devină membră a alianței în mai puțin de un an.
Site-ul de știri Axios relatase de pe 16 iunie, citând persoane familiare cu acest subiect, că președintele american Joe Biden susține într-adevăr propunerea secretarului general al NATO Jens Stoltenberg de a renunța la implementarea MAP, în scopul aderării Ucrainei.
În ciuda acestei concesii – care nu a fost confirmată oficial de NATO – Biden a declarat ulterior reporterilor că nu este gata să înlăture barierele care mai stau în calea aderării Ucrainei, deoarece țara trebuie să îndeplinească aceleași standarde ca ceilalți membri.
Chiar și procedura simplificată ar obliga în continuare Ucraina să efectueze reforme structurale importante, scrie Kyiv Independent. În plus, contrar dorințelor aliaților din Europa de Est, decizia nu stabilește implicit și un termen pentru aderarea Ucrainei, a subliniat și Washington Post.
„Garanții de securitate”
Ucraina a depus cererea de aderare la Alianța Nord-Atlantică în septembrie 2022, la jumătate de an de la debutul invaziei ruse. În ciuda presiunilor făcute de oficialii de la Kiev în ultima vreme, înaintea summitului de la Vilnius, aceștia par a fi nevoiți să se mulțumească în cele din urmă cu un compromis.
Potrivit The Guardian, observatorii spun că aliații vor oferi Kievului un pachet de „garanții de securitate”, adică o asigurare din partea unor țări precum SUA, Marea Britanie, Franța și Germania că ajutorul și pregătirea militară vor continua pe termen lung.
Nu și un angajament clar pentru aderare.
SUA și Germania, în special, nu par dispuse să sprijine intrarea Ucrainei în alianța formată din 31 de țări în timp ce conflictul cu Rusia este în curs de desfășurare.
Biden a spus clar duminică la CNN că Ucraina „nu este încă pregătită” pentru aderare. „NATO este un proces care necesită ceva timp pentru a îndeplini toate calificările – de la democratizare la o serie întreagă de alte aspecte”, a spus el, adăugând că NATO trebuie să „stabilească o cale rațională” pentru aderare.
Amenințarea Rusiei
Din punct de vedere politic, orice promisiune oferită Ucrainei ar putea fi una cu implicații imprevizibile, ținând cont de reacțiile Rusiei, au spus unii analiști.
Kremlinul a declarat luni că aderarea Ucrainei la NATO ar avea consecințe „foarte negative”.
Aderarea Kievului la blocul militar occidental ar reprezenta „un pericol absolut și o amenințare la adresa țării noastre”, care ar necesita un răspuns „ferm” din partea Moscovei, a mai amenințat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
El nu a menționat care ar fi răspunsul.
Analiștii au avertizat că aliații trebuie să fie prin urmare atenți. „Dacă NATO promite aderarea Ucrainei la NATO la sfârșitul războiului, acest lucru permite într-un fel Rusiei să tergiverseze războiul”, a explicat pentru The Guardian Orisia Luțevici, expertă pe tema Ucrainei în cadrul thinktank-ului Chatham House.
O formulare alternativă, care să sugereze că Ucraina ar putea adera atunci când situația de securitate o va permite, ar putea fi de ajutor, a adăugat ea, dar membrii NATO înțeleg angajamentul pe care îl implică, ceea ce înseamnă că decizia trebuie să ofere „un echilibru dificil de atins”.
Precedentul București
Mai există și alte elemente în ecuație. Biden, care s-ar putea confrunta cu Donald Trump în bătălia electorală prezidențială de anul viitor, trebuie să fie prudent. „Există o îngrijorare cu privire la apetitul publicului american privind implicarea în conflictul din Europa”, a declarat Alice Billon-Galland, cercetătoare la Chatham House.
Asta înseamnă că la Vilnius s-ar putea pune în mare parte un mare accent pe alte promisiuni față de Ucraina, și mai puțin pe aderare.
În centrul acestor promisiuni se află posibile noi garanții, care să pună accentul pe livrările de arme pe termen lung și alte forme de sprijin, inclusiv economic, din partea unui grup de membri ai NATO.
În acest context, scrie The Guardian, un fost oficial a avertizat că summitul ar putea repeta astfel „marele compromis de la București”, prelungind astfel războiul.
Observația face referire la summitul NATO de la București din 2004, când aliații le-au spus Ucrainei și Georgiei că ar putea adera într-un viitor, fără să le ofere însă un parcurs clar în acest sens.
Georgia a fost invadată de Rusia chiar în acel an, în vreme ce Ucraina a fost țintă a unei prime invazii ruse în 2014.
John Foreman, atașat al apărării britanice la Moscova până anul trecut, a declarat că, în opinia sa, președintele american „a interpretat greșit intențiile Rusiei și supraestimează riscul unei extinderi a conflictului”.
„Cred că Rusia nu are nici capacitatea, nici intenția de a face acest lucru. Rusia va fi încurajată de faptul că Ucraina nu este nici în interiorul, nici în afara NATO”, a avertizat el.