6 comentariiRăzboiul din Ucraina va continua cel mai probabil în 2024, deoarece nici Moscova, nici Kievul nu par să fie capabile să obțină victoria, în vreme ce niciuna dintre părți nu este dispusă să negocieze un armistițiu, arată o evaluare a Agenției de Informații a Apărării din SUA (DIA) scursă online.
Analiza concluzionează că, chiar dacă Ucraina recuperează porțiuni „semnificative” de teritoriu și provoacă „pierderi nesustenabile forțelor rusești”, un rezultat pe care serviciile de informații americane îl consideră improbabil, aceste progrese nu ar duce la negocieri de pace.
„Negocierile pentru a pune capăt conflictului sunt puțin probabile în cursul anului 2023 în toate scenariile luate în considerare”, arată documentul, care face parte dintr-o nouă serie de dezvăluiri ajunse în spațiul public și consultate de presa americană.
Evaluarea, bazată pe o examinare a numărului de trupe, a armamentului și a echipamentului fiecărei tabere, i-ar putea impulsiona pe criticii războiului, care au cerut marilor puteri să facă presiuni pentru ca Kievul și Moscova să ajungă la o înțelegere și să pună capăt conflictului sângeros, scrie Washington Post.
Chestionat pe tema evaluării DIA, un oficial american a declarat că decizia negocierilor aparține președintelui Volodimir Zelenski și poporului ucrainean.
Statele Unite vor continua să fie alături de Kiev și să îi furnizeze echipamente și arme care să îi consolideze poziția la masa negocierilor, oricând va veni acea zi, a declarat oficialul.
Evaluarea din noul document păstrează tonul sceptic al altor analize americane, inclusiv cea care spune că ofensiva așteptată a Kievului din această primăvară are puține șanse de a recupera teritorii substanțiale.
Posibile nemulțumiri la Kiev, noi mobilizări în Ucraina și Rusia
Dincolo de prognoza prelungirii războiului, documentul recent dezvăluit anticipează că anul în curs se va încheia cu Rusia și Ucraina obținând doar câștiguri teritoriale „marginale”, ca urmare a „insuficienței trupelor și a proviziilor”.
Un astfel de impas, în care niciuna dintre părți nu obține un avantaj decisiv, este descris în document ca fiind „cel mai probabil scenariu”.
Care ar putea fi urmările?
Pentru partea ucraineană, un război prelungit de uzură va genera nemulțumire în interiorul țării și va atrage „critici” cu privire la modul în care este coordonat conflictul, „ceea ce va face mai probabile schimbările de conducere”, se arată în document.
Nu este clar dacă documentul se referă la schimbări de conducere în context politic sau militar. Zelenski rămâne în general popular în Ucraina, dar există tensiuni între administrația sa și generalul Valeri Zalujnîi, șeful forțelor armate ucrainene, pe care unii la Kiev îl consideră a fi un rival politic.
Un impas va duce, de asemenea, la promulgarea de către Ucraina a „mobilizării complete” a populației eligibile rămase, prevede documentul, ceea ce înseamnă că Kievul va trimite mai mulți tineri pe front.
În același timp, Ucraina ar putea executa, de asemenea, mai multe lovituri pe teritoriul rusesc, sugerează documentul, o dinamică ce i-a neliniștit pe unii oficiali americani, ce se tem că astfel de atacuri l-ar putea determina pe președintele Vladimir Putin să escaladeze conflictul sau să dea motive Chinei să înceapă să ofere sprijin letal Rusiei.
În ceea ce privește tabăra rusă, oficialii americani cred că impasul va forța Moscova să folosească „resurse degradate, din cauza diminuării puterii de luptă”. De asemenea, mai spune documentul, este probabil ca Kremlinul să „accelereze” eforturile de integrare a teritoriilor capturate în Rusia.
Oficialii mai anticipează că, în loc să renunțe la luptă, Kremlinul ar putea opta să anunțe o „nouă mobilizare națională” pentru a susține continuarea operațiunilor.
Ce se întâmplă dacă una dintre părți capătă un avantaj decisiv
Heather Conley, președinta think-tank-ului German Marshall Fund, a explicat pentru Washington Post că războiul din Ucraina a fost de la bun început „o cursă pentru a vedea cine rămâne primul fără resurse”.
Ea a spus că este de acord cu afirmația serviciilor de informații americane potrivit căreia negocierile vor începe doar după ce una dintre părți va fi „epuizată”, o perspectivă care pare destul de îndepărtată în acest moment.
Jeff Rathke, cercetător la Universitatea Johns Hopkins și fost diplomat american, a declarat și el că evaluarea „reflectă o reținere în ceea ce privește probabilitatea ca oricare dintre părți să fie capabilă să organizeze sau să își adune o putere militară decisivă pentru a obține un efect strategic”.
Documentul analizează însă și ce s-ar putea întâmpla dacă Rusia sau Ucraina ar obține un „avantaj decisiv” pe câmpul de luptă.
În cazul în care Rusia dă o lovitură semnificativă Ucrainei și capturează mai mult teritoriu, este probabil ca Moscova „să își poziționeze forțele pentru a atinge obiective suplimentare, cum ar fi schimbarea regimului” de la Kiev, se arată în document.
Schimbarea regimului părea să fie unul dintre obiectivele inițiale ale invaziei Rusiei, dar forțele sale nu au reușit să ajungă la Kiev.
Pe de altă parte, în scenariul în care Ucraina este cea care obține un avantaj decisiv, serviciile de informații americane consideră că este probabil ca Kievul să „desfășoare operațiuni ofensive mai riscante pentru câștiguri suplimentare”.
În semn de răspuns, ar fi de așteptat ca Rusia să „sporească atacurile neconvenționale asupra Ucrainei”, deși, lucru important de observat, „utilizarea armelor nucleare rămâne puțin probabilă”, arată documentul.
Oficialii americani au avertizat că analizele privind războiul din Ucraina sunt fluide, iar materialele dezvăluite în spațiul public pot fi incomplete sau lipsite de nuanțe.
Și documentul recent dezvăluit recunoaște, spre exemplu, că impasul prognozat ar putea fi depășit, dacă vor apărea „îmbunătățiri substanțiale ale capacităților militare ucrainene sau rusești”.
În orice caz, ambele părți se pregătesc pentru o escaladare a luptelor odată cu sosirea vremii mai calde, deși oficialii de la Kiev s-au plâns de întârzierile livrărilor de arme occidentale.
Scepticism american cu privire la reușita unor negocieri de pace
În tot acest timp, lucrul care rămâne constant în poziția administrației Biden cu privire la Ucraina este scepticismul său profund cu privire la negocierile de pace, scrie Washington Post.
Secretarul de stat Antony Blinken a pus în mod deschis la îndoială valoarea unor acorduri de armistițiu permanente sau temporare, spunând membrilor Consiliului de Securitate al ONU în februarie că „nu ar trebui să se lase păcăliți de apelurile privind o încetare a focului temporară sau necondiționată”.
Rusia, spunea el atunci, va folosi „orice suspendare a luptelor pentru a-și consolida controlul”.
Blinken a criticat, de asemenea, țările care îndeamnă ambele părți să negocieze, subliniind că Rusia este agresorul și că Ucraina are tot dreptul să lupte pentru a-și recâștiga teritoriul.
În mod public, nici Rusia, nici Ucraina nu au exclus negocierile, dar revendicările lor sunt extrem de diferite.
Planul de pace în 10 puncte publicat anul trecut de Zelenski, spre exemplu, cere retragerea completă a trupelor rusești „de pe teritoriul Ucrainei”, inclusiv din Crimeea, peninsula anexată ilegal de Putin în 2014.
Între timp, Moscova insistă că Ucraina trebuie să recunoască noile „realități teritoriale”, ceea ce a fost interpretat ca însemnând că Zelenski trebuie să admită anexarea de către Rusia a celor patru regiuni din est și sud pe care Rusia nici măcar nu le controlează în totalitate.