ComenteazăLa puțin timp după ce Rusia a lansat un atac masiv cu rachete, în luna octombrie, oficialii serviciilor de informații ucrainene au observat ceva ciudat printre dărâmături.
Era vorba despre epava unei rachete de croazieră subsonice Kh-55, proiectate în anii 1970 pentru a transporta un focos nuclear.
Doar că focosul fusese îndepărtat, iar rachetei i se adăugase balast, pentru a masca faptul că nu purta o încărcătură utilă, a explicat generalul Vadim Skibițki, adjunctul șefului adjunct al serviciilor de informații ucrainene.
Afirmația acestuia este acum susținută de Pentagon și de serviciile de informații militare britanice, scrie New York Times.
Un amănunt și mai important este acela că racheta fusese construită într-o fabrică ucraineană.
De fapt, proiectilul făcea parte dintr-o cantitate de arme predate Rusiei de către Kiev, în anii 90, ca parte a unui acord internațional menit să asigure suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, a declarat generalul Skibițki.
În noiembrie, forțele ucrainene au găsit rămășițele a alte două rachete Kh-55, ambele cu focoasele scoase, ambele făcând parte din aceeași tranșă de arme pe care Ucraina a transferat-o Rusiei, în cadrul amintitului acord.
Rachetele cu pricina nu au distrus în mod direct țintele, din simplul fapt că nu mai aveau focosul instalat. În schimb, Rusia le-a folosit drept momeală pentru sistemul antiaerian ucrainean.
Cum funcționau lucrurile?
„În primă fază, racheta Kh-55 este lansată; noi reacționăm la ea”, a explicat generalul Skibițki. „Este ca o țintă falsă”, a adăugat el.
După ce apărarea aeriană ucraineană este angajată, a continuat oficialul, bombardierele rusești lansează rachetele mai moderne, cu focoase distructive.
Un acord deja încălcat
Cele trei proiectile identificate fac parte dintr-un număr mai mare de rachete mai vechi modernizate și folosite în atacuri, unele ca momeli și altele modernizate cu alte focoase.
Aceste rachete nu sunt singurele arme cedate de Kiev în anii 90.
Ca parte a acordului cunoscut sub numele de Memorandumul de la Budapesta, Ucraina a fost de acord să renunțe la arsenalul său nuclear – al treilea ca mărime din lume la acea vreme, moștenit de la Uniunea Sovietică prăbușită – și să transfere toate focoasele nucleare Rusiei pentru a fi scoase din uz, în schimbul unor garanții de securitate.
„Au fost predate, de asemenea, toate rachetele balistice, bombardierele strategice Tu-160 și Tu-95”, a declarat generalul Skibițki. „Acum, ei folosesc rachete Kh-55 împotriva noastră cu aceste bombardiere. Ar fi fost mai bine să le predăm Statelor Unite ale Americii”, a spus el.
Oficialii de la Kiev au observat deja că Rusia a încălcat deja acordul, prin atacul său împotriva Ucrainei.
Câte rachete mai are Rusia
Generalul a oferit și o evaluare detaliată a capacităților actuale ale Rusiei și a capacității Ucrainei de a contracara amenințarea.
Relatarea sa corespunde, în general, cu declarațiile publice ale altor oficiali militari ucraineni, dar și cu evaluările Ministerului britanic al Apărării, ale Pentagonului și ale analiștilor militari.
„Conform calculelor noastre, au rachete pentru încă trei până la cinci valuri de atacuri”, a spus el. „Asta în cazul în care sunt 80 până la 90 de rachete într-un val”, a adăugat generalul, potrivit New York Times.
Lunea trecută, spre exemplu, Rusia a tras peste 70 de rachete asupra Ucrainei, după ce aceasta lovise două baze militare aflate în interiorul Rusiei.
În vreme ce stocurile de rachete de precizie ale Moscovei sunt într-adevăr scăzute, generalul a observat totuși că, de la începutul invaziei, fabricile de armament rusești au reușit să construiască noi proiectile. Este vorba despre 240 de rachete de croazieră de precizie Kh-101 și aproximativ 120 de rachete de croazieră Kalibr, lansate de pe mare, ceea ce înseamnă aproximativ 40 de rachete noi pe lună.
Aceste cifre nu au putut fi confirmate în mod independent.
În pofida sancțiunilor occidentale, Rusia a continuat să producă noi rachete de precizie, chiar și în luna octombrie, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Conflict Armament Research, o organizație independentă cu sediul în Marea Britanie, care identifică și monitorizează armele și munițiile folosite în războaie.
Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, a declarat că, după ultimul asalt, anchetatorii au găsit multe fragmente care indică faptul că rachetele de croazieră de precizie folosite în atac au fost fabricate în ultimele săptămâni.
„Rusia folosește rachete fabricate recent”, a declarat el joi pentru radioul ucrainean.
În timp ce rușii încearcă să își completeze arsenalul, oficialii ucraineni spun că și ei, la rândul lor, devin mai pricepuți la doborârea proiectilelor și dronelor.
În cursul lunii noiembrie, generalul de brigadă Oleksîi Hromov, adjunct al șefului Statului Major General ucrainean, a declarat că apărarea aeriană ucraineană a doborât 72% din cele 239 de rachete de croazieră rusești și 80% din cele 80 de drone Shahed-136 de fabricație iraniană.
Dar rachetele și dronele care reușesc să treacă pot face în continuare pagube considerabile, în funcție de ceea ce lovesc. Sâmbătă, Ucraina a doborât 10 din cele 15 drone de atac, dar mai multe au lovit infrastructura critică din Odesa, lăsând 1,5 milioane de oameni fără energie electrică.