37 comentariiLinia frontului din Ucraina s-a schimbat puțin de iarna trecută și până acum. Rusia a urmărit să cucerească întregul Donbas, dar nu a reușit decât mici progrese, fiind în plus preocupată să blocheze asaltul ucrainean din sud.
Ucraina a obținut de asemenea câștiguri minime în contraofensiva sa. Câmpurile de mine și fortificațiile dense ale Rusiei au făcut ca fiecare atac să fie extrem de costisitor.
În ciuda a nouă luni de lupte sângeroase, mai puțin de 1300 de kilometri pătrați de teritoriu s-au schimbat de la o tabără la alta de la începutul anului.
Analiza detaliată a New York Times, pe baza datelor oferite de Institutul pentru Studiul Războiului, arată că mai puțin teritoriu a fost cucerit în august, de oricare dintre tabere, decât în oricare altă lună a războiului.
De-a lungul liniei frontului, fiecare kilometru de teritoriu a declanșat o luptă crâncenă. În niciun moment însă, Ucraina nu a reușit să repete succesul zdrobitor din toamna anului trecut, când apărarea Rusiei s-a prăbușit după un contraatac ucrainean surpriză în Harkov și Herson. Oricum, aproape nimeni nu se aștepta la așa ceva.
Obstacolele din calea unui succes ucrainean
Atât Rusia, cât și Ucraina s-au confruntat cu provocări uriașe în acest an. Ambele tabere se luptă pentru poziții care au rămas în mare parte înrădăcinate de luni de zile, sau chiar ani de zile în unele părți din estul Ucrainei.
Trupele experimentate și comandanții care au fost uciși la începutul războiului au fost înlocuiți cu noi recruți care adesea nu au o pregătire suficientă, scrie New York Times.
Contraofensiva ucraineană a făcut eforturi să avanseze pe câmpurile din sud. Forțele Kievului se confruntă însă cu vastele câmpuri minate și cu sute de kilometri de fortificații – tranșee, șanțuri antitanc și obstacole din beton – pe care Rusia le-a construit iarna trecută pentru a încetini vehiculele ucrainene.
Rezultatul? Dacă câștigurile ambelor părți ar fi puse în balanță – Ucraina a câștigat 370 de kilometri pătrați, iar Rusia, 857 de kilometri pătrați – putem spune că Rusia are, de la începutul anului, un câștig net de aproape 487 de kilometri pătrați. Pentru comparație, municipiul București (fără zona metropolitană deci) are în jur de 240 de kilometri pătrați.
În loc să caute să obțină câștiguri rapide, armata rusă pare să fie mulțumită cu păstrarea teritoriului pe care îl controlează deja, potrivit Marinei Miron, cercetătoare postdoctorală în domeniul studiilor de război la Kings College din Londra. „(Rusia) nu pierde nimic dacă nu avansează”, a spus ea pentru New York Times.
Forțele rusești le depășesc numeric pe cele ucrainene cu aproape trei la unu pe câmpul de luptă, iar cu o populație mai mare din care își poate reface armata, Moscova ar putea considera că o apărare prelungită este în interesul său.
În prezent, Rusia controlează aproximativ 18% din Ucraina – un teritoriu mai mare decât Elveția. Acesta include Crimeea și o parte din estul Ucrainei, inclusiv cea pe care o ocupă din 2014.
Acest impas al războiului vine cu riscuri uriașe pentru Ucraina. În cazul în care recucerirea unor bucăți mari de teritoriu devine în mod evident improbabilă, sprijinul occidental s-ar putea diminua. Este motivul pentru care mulți observatori au subliniat că Rusia face un joc de așteptare.
„Rusia încearcă să aștepte până când Occidentul îi întoarce spatele (Ucrainei)”, a declarat și Miron.
Ce urmează?
Unii oficiali și experți au observat că progresele mici obținute de Ucraina în aceste luni de contraofensină nu înseamnă că reflectă neapărat dinamica de pe câmpul de luptă.
În ciuda obstacolelor, forțele Kievului continuă totuși să obțină mici avansuri în sud. Luna trecută, Ucraina a reușit să recucerească cu succes satul Robotine, iar în ultimele zile a trecut cu vehicule blindate de principalele apărări antitanc ale Rusiei în apropiere de Verbove, la aproximativ opt mile la vest de Robotine.
Un expert de la Westpoint, Academia Militară a SUA, sublinia în august, spre exemplu, că forțele ucrainene nu trebuie să avanseze în sud decât câteva zeci de kilometri, înainte de a folosi rachetele furnizate de aliații occidentali, pentru a forța o retragere a rușilor și o eventuală rupere a „punții terestre” care leagă Crimeea de Rusia.
De atunci, presa americană a scris că administrația Joe Biden a fost de acord să transfere Ucrainei rachete ATACMS, cu rază de acțiune de până la 300 de kilometri, care pot ajuta și mai mult scopurile ofensivei.
Mulți observatori au avertizat că timpul nu joacă în favoarea Kievului. Luna viitoare sunt așteptate ploi abundente, iar terenul noroios ar putea împiedica utilizarea vehiculelor grele, cum ar fi tancurile Abrams americane recent sosite și tancurile Challenger furnizate de Marea Britanie.
Oficialii ucraineni citați de Financial Times au susținut însă că teritoriile din sud sunt diferite față de cele din est, că solul este pur și simplu diferit, ceea ce ar putea permite lupta în timpul toamnei. În orice caz, au asigurat ei, contraofensiva va continua.