Moralul în rândul trupelor ucrainene este sumbru, măcinat de bombardamentele neîncetate, de lipsa de arme avansate și de pierderile de pe câmpul de luptă. În orașele aflate la sute de kilometri de front, mulțimile de tineri care se aliniau pentru a se înrola în armată în primele luni ale războiului au dispărut. În prezent, potențialii recruți eligibili se feresc de recrutare și, în schimb, își petrec după-amiezile în cluburi de noapte, iar mulți dintre ei deja au părăsit țara.
Soldații ucraineni au dubii tot mai mari că Occidentul va sta alături de Kiev „atât timp cât va fi nevoie”. Această promisiune pare goală după ce au trecut deja patru săptămâni de când unitatea ta de artilerie a tras ultima dată un obuz, așa cum s-a plâns un militar de pe front.
Jamie Dettmer, editor al Politco Europe, care documentează războiul, notează că în ultima lună, timp în care a relatat din Ucraina, imaginea care a reieșit din zeci de interviuri cu lideri politici, ofițeri militari și cetățeni obișnuiți a fost aceea a unei țări care alunecă spre dezastru.
Chiar dacă președintele Volodimir Zelenski spune că Ucraina încearcă să găsească o cale de a nu se retrage, ofițerii militari acceptă în privat că mai multe pierderi sunt inevitabile în această vară. Singura întrebare este cât de mari vor fi acestea, în timp ce Vladimir Putin pare mai aproape ca niciodată de obiectivul său.
„Știm că oamenii sunt tot mai demoralizați și o auzim de la guvernatorii regionali și de la ei înșiși”, a declarat Andrii Yermak, șeful de cabinet al lui Zelenski, pentru publicația europeană. Yermak și șeful său călătoresc împreună în „unele dintre cele mai periculoase locuri” pentru a mobiliza cetățenii și soldații pentru luptă, a precizat el. „Le spunem oamenilor: «Numele tău va fi în cărțile de istorie»”, a adăugat Yermak.
Pentru un război de o asemenea importanță, care definește o epocă, amploarea acțiunilor liderilor occidentali menite să ajute Kievul să respingă invadatorii ruși a fost cu mult sub nivelul retoricii lor. Această dezamăgire i-a lăsat pe ucraineni – de la soldații care sapă tranșee până la miniștrii care conduc țara – obosiți și iritați.
Întrebat dacă simte că Occidentul a lăsat Ucraina să lupte cu o mână legată la spate, ministrul de externe Dmitro Kuleba a dat un răspuns clar: „Da, așa este”, într-un interviu acordat în biroul său de la Kiev, la o oră după un nou atac cu rachete rusești efectuat miercuri dimineață.
Zelenski a expus mizele și mai dur, spunând că Ucraina „va pierde războiul” dacă Congresul american nu intervine și nu deblochează pachetul suplimentar de ajutor.
Fără o schimbare majoră în ceea ce privește furnizarea de arme occidentale avansate și de bani, Ucraina nu va putea să elibereze teritoriile pe care forțele lui Putin le ocupă acum. Acest lucru îi va lăsa lui Putin mână liberă în lunile sau anii următori. Chiar dacă Rusia nu poate învinge întreaga Ucraină, o victorie parțială va face ca speranțele Kievului de a adera la UE și NATO să rămână blocate.
Ramificațiile unui astfel de rezultat vor fi grave pentru întreaga lume, notează Politico. Acasă, Putin va revendica victoria și, încurajat de expunerea slăbiciunilor occidentale, ar putea să-și revigoreze ambițiile imperiale mai ample vizând alte țări. Lituania, Letonia și Estonia se tem în mod special că sunt următoarele pe lista lui Putin. China, care este deja un partener din ce în ce mai de încredere al Moscovei, va vedea puține motive pentru a-și schimba poziția.
Ținta lui Putin este al doilea oraș ca mărime din Ucraina
În prezent, cea mai urgentă nevoie a Ucrainei este de obuze de artilerie – milioane de obuze. În plus, Ucraina spune că are nevoie de cel puțin două duzini de sisteme antirachetă Patriot pentru a-și proteja trupele de pe linia frontului și pentru a apăra Harkov, cel mai mare oraș al țării după capitala Kiev, care se află de săptămâni întregi sub un atac feroce cu rachete și artilerie.
Temerile că Rusia ar putea viza în curând al doilea oraș al Ucrainei în cadrul unei ofensive terestre sunt tot mai mari.
„Este simbolic, deoarece se spune că Harkov a fost prima capitală a Ucrainei. Este o țintă importantă”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat săptămâna trecută publicațiilor din grupul Axel Springer.
Armata ucraineană este pregătită pentru și mai multe pierderi în următoarele luni. Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul-șef al forțelor armate, a avertizat că situația de pe frontul estic al Ucrainei „s-a deteriorat semnificativ în ultimele zile”. Exact cum chiar Zelenski a spus cu alte cuvinte: „Încercăm să găsim o modalitate de a nu ne retrage”.
Temerile legate de fragilitatea frontului sunt și mai agravate de valul fără precedent de atacuri rusești menite să distrugă rețeaua de electricitate a Ucrainei.
În discuțiile recente, liderii politici ai țării au recunoscut că moralul public în scădere și, deși toți au încercat să rămână optimiști, frustrarea față de Occident a ieșit la iveală în fiecare conversație.
„Dați-ne naibii sistemele Patriot”, a răbufnit Kuleba, șeful diplomației ucrainene, în interviul acordat Politico. El nu și-a putut ascunde exasperarea față de întârzieri și față de condițiile care sunt atașate livrării de armament occidental – cum ar fi ca ucrainenii să nu lovească instalațiile petroliere rusești.
Kuleba, bineînțeles, și-a oferit recunoștința necondiționată pentru tot sprijinul care a venit din partea aliaților occidentali în ultimii doi ani. Dar a avertizat că Ucraina este prinsă într-un cerc vicios: armele de care are nevoie sunt blocate (cum se întâmplă în cazul pachetului din Congresul SUA) sau întârzie; apoi aliații occidentali se plâng că forțele Kievului sunt în retragere, ceea ce face mai puțin probabil să trimită ajutor suplimentar în viitor.
Iar starea de spirit în rândurile superioare ale armatei este chiar mai rea decât cea a lui Kuleba.
Mai mulți ofițeri de rang înalt au zugrăvit o prognoză sumbră a fronturilor care ar putea să se prăbușească în această vară, când Rusia, cu o forță numerică mult mai mare și dispusă să accepte pierderi uriașe, își va lansa ofensiva așteptată. Poate și mai rău, ei și-au exprimat temerile, în privat, că hotărârea Ucrainei ar putea fi slăbită, moralul forțelor armate fiind subminat de penuria disperată de provizii.
Comandanții ucraineni cer cu insistență mai mulți soldați pe front – o estimare a fostului comandant suprem, generalul Valeri Zalujnîi, a sugerat că Ucraina ar avea nevoie de încă 500.000 de militari.
Dar Zelenski și parlamentul ucrainean au ezitat până acum să ordone o nouă mobilizare masivă. Yermak a oferit un motiv important – și poate surprinzător pentru cei din afară – pentru a nu fi lansată o mobilizare în masă: o astfel de chemare nu ar avea sprijinul poporului. Zelenski este încă „președintele poporului”, a spus Yermak. „Pentru el, acest lucru este foarte important și este de asemenea foarte important ca poporul să facă ceva nu doar pentru că i se ordonă să facă acest lucru”.
Astfel că aici este marea problemă. Occidentul nu a reușit să vină cu ce a promis și cu armamentul care este necesar pe front, ceea ce, la rândul său, subminează voința Ucrainei de a face ceea ce este necesar.
Țara se confruntă cu o criză existențială – Putin vrea literalmente să o șteargă de pe hartă – și totuși se pare că nu există suficient sprijin public pentru un nou proiect, mai notează Politico.
Tinerii ucraineni se sustrag de la încorporarea în armată
Ucraina nu este diferită de țările europene vecine, unde sondajele de opinie recente sugerează că un număr mare de oameni ar refuza să fie înrolați chiar dacă națiunile lor ar fi atacate. Dar Ucraina este o țară aflată în război. O luptă existențială ca aceasta nu poate fi câștigată fără mobilizarea întregii națiuni.
Și totuși, pe măsură ce conflictul continuă, ucrainenii care trăiesc în Kiev, în centrul și vestul țării – departe de liniile de front – par, într-un fel, să fie dispuși să suporte războiul care face ravagii în est, atâta timp cât se pot întoarce la viața lor normală.
Prin urmare, există și refuzul de a se supune încorporării: tinerii recruți eligibili găsesc alte lucruri de făcut cu timpul lor, mergând în baruri și cluburi techno la sfârșitul după-amiezilor.
Vitali Klitschko, fostul campion de box la categoria grea, în prezent primar al Kievului, a declarat că înțelege de ce oamenii vor să revină la normalitate, susținând că acest lucru este sănătos. El afirmă că dorința pentru reluarea activităților zilnice este o expresie a sfidării în fața încercărilor lui Putin de a epuiza poporul.
Dar în fața unui inamic implacabil, într-un evident avantaj împotriva unei armate de apărători prost echipate, o astfel de atitudine de nepăsare pare foarte riscantă.
Occidentul a avut prea multă încredere în sancțiuni, crezând că acestea vor îngenunchea Rusia. De asemenea, au existat și gânduri iluzorii cu privire la rușii care se întorc împotriva lui Putin din cauza numărului de victime, sau speranțe că acesta ar putea fi înlăturat de la Kremlin printr-o lovitură de stat. În schimb, economia Rusiei a rămas rezistentă, iar Putin și-a consolidat controlul asupra puterii.
Este adevărat că, înainte de a lansa invazia din 2022, liderul rus ar fi putut fi indus în eroare de șefii săi din domeniul serviciilor de informații, crezând că un război scurt va oferi o victorie rapidă.
Dar Putin își poate permite să aștepte. Luna trecută, el a obținut încă un mandat de șase ani ca președinte și acum se poate mulțumi cu un impas: menținerea Ucrainei blocată între victorie și înfrângere, departe atât de NATO, cât și de UE, ar însemna totuși o victorie.
„O baie de sânge”
Prima explozie de fervoare patriotică, care a făcut ca centrele de recrutare din Ucraina să fie inundate de voluntari, s-a evaporat. Se estimează că 650.000 de bărbați în vârstă de luptă au părăsit țara, majoritatea trecând ilegal frontiera.
În urmă cu doi ani, trenurile care se îndreptau spre ieșirea din Ucraina transportau aproape exclusiv femei, copii și bătrâni care căutau refugiu. Săptămâna aceasta, aproximativ o treime dintre pasagerii trenului în care se afla corespondentul Politico și care se îndrepta spre ieșirea din țară erau bărbați în vârstă de luptă. Aceștia reușiseră cumva să obțină acte de scutire pentru a putea pleca.
În biroul prezidențial al lui Zelenski de pe strada Bankova, oficialii săi insistă că sunt încă optimiști. Dar ei sunt conțtienți că ajutorul occidental, în special pachetul de sprijin de 60 de miliarde de dolari al președintelui Joe Biden, amânat mult timp de Congres, nu mai poate întârzia prea mult.
Ce ar face Putin dacă Ucraina nu primește ajutorul occidental de care are nevoie pentru a învinge? „Ar distruge complet totul. Totul”, a declarat Zelenski, în interviul acordat publicațiilor Axel Springer. Orașele ucrainene vor fi transformate în moloz, iar sute de mii de oameni vor muri, a spus liderul de la Kiev.
„Oamenii nu vor fugi, cei mai mulți dintre ei, și astfel el (Putin, n.r.) va ucide o mulțime de oameni. Și cum va arăta asta? O baie de sânge”, a mai afirmat Zelenski.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Ucraina și Rusia