49 comentariiStreleț a reamintit că litigiul se referea la obligaţiile Ucrainei în temeiul Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo). Litigiul a fost soluţionat în cele din urmă în marja celei de-a 9-a reuniuni a părţilor la Convenţia Espoo de la Geneva.
„Ne-am făcut temele şi am parcurs un drum lung pentru a aduce proiectul în conformitate cu cerinţele Convenţiei. La urma urmei, Ucraina ţine la relaţiile de bună vecinătate şi la respectarea dreptului internaţional. Suntem dispuşi şi capabili să găsim un teren comun şi să corectăm greşelile trecutului”, a scris ministrul, pe Facebook.
„Ucraina şi-a asumat obligaţiile de integrare europeană în temeiul Convenţiei Espoo. În marja celei de-a 9-a reuniuni a părţilor la Convenţia Espoo, s-a încheiat o dispută de 20 de ani cu România privind punerea în aplicare a cerinţelor sale în ceea ce priveşte construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră”, a anunţat ministrul Ruslan Streleţ, care i-a mulţumit omologului român, Mircea Fechet, „pentru susţinerea acestei decizii istorice” şi Iordancăi Iordanov, ministrul mediului din Republica Moldova, pentru „profesionalismul şi diplomaţia cu care a prezidat şedinţa Reuniunii părţilor la Convenţie“.
Disputa dintre România şi Ucraina cu privire la Canalul Dunăre-Marea Neagră, care trece prin estuarele Chilia şi Starostambul (Bâstroe) din Delta Dunării, durează din 2004, când Ucraina a lansat canalul în mod experimental.
Comisia Europeană şi România s-au opus proiectului, invocând statutul protejat al Deltei Dunării şi lipsa unei evaluări a impactului asupra mediului.
Pentru a soluţiona disputa, în ianuarie 2005 a fost înfiinţată o comisie de anchetă în baza Convenţiei Espoo pentru a forma o opinie fundamentată ştiinţific cu privire la posibilele efecte ale impactului transfrontalier în timpul implementării şi utilizării canalului Dunăre-Marea Neagră.