Ucraina vrea un scut aerian cu sisteme mobilizate în Polonia și în România. Subiectul ar urma să fie discutat la summitul NATO de la Washington

Această zonă de excludere aeriană ar trebui să funcționeze ca un scut aerian care să protejeze industria, infrastructura energetică şi populaţia civilă.

„Nu înţeleg de ce NATO nu desfăşoară baterii Patriot de-a lungul graniţei poloneze. La urma urmei, rachetele ruseşti au intrat deja în spaţiul aerian polonez şi românesc. Acest lucru ar proteja graniţele Poloniei şi României şi ar crea o zonă sigură în vestul şi sudul Ucrainei”, spune deputatul ucrainean independent Oleksii Goncearenko.

„În sectorul energetic, situaţia este extrem de dificilă” din cauza bombardamentelor ruseşti, avertizează un oficial ucrainean de securitate de rang înalt, care se teme că va fi tot mai greu pe măsură ce se apropie iarna.

„Sunt în desfăşurare discuţii” cu aliaţii occidentali despre această „zonă de interdicţie aeriană” deasupra vestului Ucrainei, dar „nu este o decizie uşor de luat”, explică acelaşi oficial. Ţările occidentale au grijă să nu se implice direct împotriva Rusiei, ceea ce „face ca procesul să fie lent şi discret”, adaugă el.

Potrivit vicepremierului ucrainean Olga Stefanicina, subiectul ar putea fi abordat la summitul NATO de la Washington, programat pentru 9 – 11 iulie. „Facem tot ce putem să mobilizăm suficientă apărare antiaeriană pentru a permite ţării să continue să funcţioneze pe tot parcursul acestui război”, afirmă ea.

Această cerere a fost repetată de mai mulţi oficiali civili şi militari ucraineni întâlniţi de AFP la Kiev, în cadrul unei vizite organizate de Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI) şi centrul de reflecție New Europe Center.

Recomandări

În Gaza, eliminarea lui Sinwar nu aduce decât mai multă moarte

Zelenski vrea un scut aerien de tipul celui care a protejat Israelul

Ideea creării unui scut aerian care să protejeze Ucraina de atacurile cu drone şi rachete ruseşti a fost avansată iniţial de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski după atacul Iranului asupra Israelului, în aprilie.

Israelul a doborât în acel atac 99% din dronele şi rachetele iraniene, beneficiind şi de ajutorul aliaţilor săi, în special din partea SUA, Marii Britanii şi a Franţei, ale căror avioane de luptă și nave militare au acţionat pentru doborârea proiectilelor inamice.

Ulterior, preşedintele ucrainean a sugerat că un sistem similar ar trebui replicat de asemenea pentru apărarea Ucrainei şi că aliaţii occidentali ar trebui să asigure ţării sale acelaşi nivel de asistenţă militară pe care-l oferă Israelului.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba s-a lansat şi el în dezbaterea pe acest subiect la sfârşitul lunii mai, invocând că „nu există niciun argument juridic, de securitate sau moral care să-i împiedice pe partenerii noştri să doboare de pe teritoriul lor rachete ruseşti deasupra teritoriului Ucrainei”.

Zelenski cere insistent de mai multe luni sisteme antiaeriene suplimentare, mai ales cel puţin încă şapte baterii Patriot, dar ţările ce dispun de astfel de sisteme sunt reticente să le furnizeze întrucât ele sunt parte integrantă a capacităților naţionale de apărare antiaeriană.

Totuşi, România tocmai a promis că îi va dona un sistem Patriot, iar SUA au decis să suspende mare parte din contractele externe pentru a furniza cu prioritate Ucrainei rachete antiaeriene timp de şaisprezece luni.

Recomandări

Românii care au furat șapte capodopere din Olanda nu apar în documentarul despre ei: „Am vrut să am hoții în film, dar au cerut mulți bani” | VIDEO

Atacuri asupra instalațiilor de producție a energiei electrice

În acest timp, jumătate din capacitatea naţională de producţie de energie electrică a Ucrainei a fost distrusă în atacurile ruseşti cu drone şi rachete din ultimele luni. În fiecare săptămână, rachetele şi dronele ruseşti lovesc reţeaua energetică ucraineană, provocând întreruperi zilnice de curent care afectează aproape întreaga populaţie.

După ce din octombrie 2022 a bombardat luni la rând reţelele de distribuţie a energiei ucrainene, Rusia se concentrează acum pe distrugerea instalaţiilor de producţie, care sunt mult mai scumpe şi necesită ani de zile pentru a fi reparate. Moscova ţinteşte şi rezervele de energie ale ţării, dorind să lovească inclusiv un depozit subteran de stocare a gazelor aflat la trei kilometri sub pământ în vestul Ucrainei, subliniază AFP.

Ucraina a răspuns de la începutul anului cu zeci de atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric.

Îmbunătățiri în privința aprovizionării cu muniții

Pe de altă parte, după luni de criză acută, livrările de muniţii occidentale, în special de obuze de artilerie, se accelerează pe frontul din Ucraina, unde livrările s-au îmbunătăţit în mod clar în ultimele săptămâni, constată AFP, care citează surse din armata ucraineană.

Astfel, Statul Major al armatei ucrainene, precum şi membrii a trei brigăzi care luptă în regiunea Doneţk, pe frontul de est, au confirmat toţi o îmbunătăţire a aprovizionării cu muniţii faţă de începutul anului, aceasta şi în urma deblocării ajutorului american ce fusese suspendat o perioadă din cauza disputelor din Congresul SUA.

„Este mai bine faţă de aproximativ o lună în urmă şi continuă să se îmbunătăţească, cel puţin în ceea ce priveşte obuzele de artilerie de calibrul 155 de milimetri”, dezvăluie pentru AFP un sergent ucrainean pe nume Luntik.

Dacă în primul trimestru muniţia din unitatea sa era raţionalizată strict la „şase obuze pentru fiecare tun la 24 de ore”, astăzi limita este de „până la 40 pe zi”, precizează soldatul ucrainean. Iar în zonele cele mai fierbinţi, precum regiunea Harkov, unde Rusia a lansat o nouă ofensivă terestră la începutul lunii mai, „nu există limite”, adaugă el.

Urmărește-ne pe Google News