Bărbatul, care nu a dorit să i se facă cunoscut numele din cauza temerilor pentru familia sa care se află încă în zona din Ucraina ocupată de ruși, a depus luni plângerea la Tribunalul Federal din Buenos Aires împotriva mai multor persoane despre care susține că l-au torturat.
Este vorba despre șefii centrului de detenție din sudul Ucrainei unde, spune el, a fost reținut, dar și despre superiorul său la locul de muncă, pe care îl acuză că a facilitat abuzul.
„Pe 15 aprilie, The Reckoning Project, o inițiativă a jurnaliștilor și avocaților ucraineni și internaționali care documentează crime de război, împreună cu un cetățean al Ucrainei rănit și aflat în prezent la Buenos Aires, a intentat un proces penal la Curtea Federală din Argentina”, se arată în comunicatul The Reckoning Project.
În comunicat se specifică faptul că victima, domnul M., cere Curții Federale să investigheze tortura aplicată lui de oficiali ruși identificați și neidentificați și asociații acestora, care l-au torturat sau au ajutat la torturarea lui.
„Am fost reținut la serviciu. Apoi m-au torturat. Au folosit șocuri electrice. A fost incredibil de dureros, așa că mi-am pierdut conștiența. Am fost norocos să supraviețuiesc. Mulți oameni sunt încă acolo”, a declarat ucraineanul aflat în prezent într-un apartament din Buenos Aires.
În plângere se arată că în timpul torturii au fost atașate cabluri electrice de urechea și degetul bărbatului, fiind astfel supus șocurilor electrice.
Apoi, potrivit documentelor depuse la dosar, el și alții au fost ținuți celule cu o suprafață de 10 metri pătrați, cu 12 până la 20 de persoane în aceeași cameră.
Ibrahim Olabi, avocatul principal al cazului, a declarat că bărbatul a fost audiat și torturat timp de aproximativ 20 de zile. În cele din urmă, a fost eliberat fără a fi acuzat și a reușit să fugă din teritoriul ocupat în Ucraina.
Echipa juridică a cetățeanului ucrainean a cerut ca detaliile din dosar care l-ar putea identifica, locul exact și momentul în care au avut loc presupusele evenimente, precum și identitatea presupușilor făptuitori să fie ascunse, invocând preocupări pentru securitatea bărbatului și integritatea procedurilor.
Curtea argentiniană trebuie acum să decidă dacă va accepta plângerea, care ar putea dura luni. Până în acel moment, dosarul nu va fi făcut public.
„Pas istoric”
Dacă procurorii argentinieni acceptă plângerea, acesta va fi primul caz care analizează presupusele crime de război rusești din Ucraina, depuse în afara Europei și a Statelor Unite.
„Depunerea acestor documente reprezintă un pas istoric important. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a ajuta justiția argentiniană în căutarea adevărului și dreptății”, a declarat Yuri Belousov, șeful unității pentru crime de război din Procuratura Generală a Ucrainei.
Acesta a adăugat că utilizarea a ceea ce este cunoscută sub numele de jurisdicție universală este crucială pentru Ucraina, având în vedere un număr mare de cazuri legate de presupuse crime de război care au creat o „provocare fără precedent pentru sistemul nostru de justiție”.
Procurorii ucraineni au înregistrat peste 126.000 de cazuri de crime de război de la invazia Rusiei din februarie 2022, potrivit lui Yuri Belousov.
După procesele de referință ale liderilor fostei dictaturi militare din anii 80 și începutul anilor 2000, Argentina s-a transformat într-unul dintre liderii mondiali în jurisdicție universală.
Aplicând acest principiu, procurorii pot introduce dosare pentru crime de război și crime împotriva umanității comise în alte țări, chiar dacă victimele și autorii nu au nicio legătură cu Argentina.
„Un caz de jurisdicție universală ca acesta le semnalează făptuitorilor că crimele au un cost și nu veți mai putea călători niciodată ușor, nu veți putea trece o graniță fără să vă întrebați ce se va întâmpla de cealaltă parte”, a spus Iva Vukusic, expert în drept internațional la Universitatea din Utrecht.
Experții au constatat că tortura a fost comisă în principal în centrele de detenție administrate de autoritățile ruse și în principal împotriva persoanelor acuzate că sunt informatori ucraineni.
FOTO: Hepta