Ucrainenii bombardaţi la Kiev se refugiază la metrou: „E greu să trăiești așa ceva. Auzim aceste explozii de trei ani”

Kievul a fost atacat şi el, la o oră la care mulţi locuitori se duceau la muncă.

În timp ce explozii continuau să răsune deasupra, în Kiev, Iulia Voloşina aştepta să treacă „furtuna”, refugiată într-o staţie de metrou, la fel ca alţi aproximativ 100 de ucraineni, cuprinşi de angoasă ori fatalism, relatează News.ro.

„Atunci când au loc explozii, încep să tremur. Îmi bate inima mai repede”, declară ea cu o voce calmă.

„E greu să trăieşti aşa ceva”, declară această avocată în vârstă de 34 de ani, care poartă o rochie albastră şi un pandantiv în formă de cruce la gât.

Acum că războiul a intrat în al treilea an, ucrainenii încearcă să găsească un echilibru între necesitatea de a continua să trăiască şi cea de a se adăposti de atacuri ucigaşe.

Locuitorii Kievului ignoră adesea alarmele aeriene, care au devenit o parte integrantă a cotidianului, însă detonările au fost neobişnuit de puternice de această dată.

Unii muncesc, instalați pe trepte

La baza scărilor care coboară în staţia de metrou centrală Hreşciatik, vreo 100 de persoane aşteaptă unda verde a autorităţilor să-şi reia cursul normal al existenţei.

Unii şi-au scos laptopul şi muncesc deja, instalaţi pe treptele de piatră.

Recomandări

Adolescentă de 15 ani, violată de o familie din Otopeni, care a luat-o din staţia de autobuz. Cei doi inculpaţi, soţ şi soţie, sunt judecaţi în libertate

Aşezat în cerc pe scaune distribuite de către angajaţii metroului, un grup de studenţi împarte nişte gustări.

Anna Bublîk, cufundată într-o carte, spune că s-a obişnuit cu războiul.

„Atunci când auzi o explozie, nu prea eşti în largul tău, dar dacă îţi faci griji tot timpul… Auzim aceste explozii de trei ani”, declară tânăra în vârstă de 23 de ani.

„Părem să ne obişnuim cu această frică”

Svetlana Harcenko stă de vorbă cu o femeie pe care abia a cunoscut-o, aşezate amândouă pe scaune pliante în faţa unui mozaic roşu şi auriu care împodobeşte staţia.

Ea a sosit la ora locală 6.30 (şi ora României), imediat după declanşarea alarmei.

„Toţi cei care sunt aici simt durerea”, declară ea. „Ceea ce este tulburător este că părem să ne obişnuim cu această frică”.

Această femeie în vârstă de 53 de ani este orginară din regiunea Doneţk (est), în prezent ocupată în parte de armata rusă.

„Nimeni nu credea că Rusia, care era odinioară sora noastră, ne va cauza atâta suferinţă”, declară ea. „Un război atât de brutal are loc acolo”, adaugă ea cu lacrimi în ochi.

Rusia îşi concentrează eforturile militare asupra regiunii Doneţk, în pofida unei contraofensive de amploare fără precedent lansată de forţele ucrainene în regiunea rusă Kursk, cu obiectivul, între altele, de a obliga Moscova să-şi mute trupele.

Recomandări

Primul mare eșec al lui Ciolacu în politica externă: comisar pentru muncă. Cum a ajuns România de la portofolii grele la o funcție simbolică

Iulia Voloşina spune că-şi face giji pentru fratele ei care luptă pe front.

„Îmi fac griji pentru familia mea, pentru prietenii mei, pentru toată Ucraina, pentru apărătorii noştri”, spune ea. „De trei ani suntem stresaţi”.

Rusia a lansat, luni dimineață, un atac aerian masiv asupra infrastructurii civile a Ucrainei, purtat cu drone de tip Shahed și diferite tipuri de rachete. Ca urmare a atacului, câteva regiuni, inclusiv capitala Ucrainei, Kiev, se confruntă cu întreruperi de curent electric. Cel puțin patru persoane au fost ucise, iar altele 11 rănite. Avioane poloneze și NATO au fost ridicate de la sol din cauza „activității intense a aviației ruse”.

FOTO: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News