Unde ar putea ataca Ucraina? Obiectivele-cheie pentru Kiev în mult așteptata contraofensivă

„Așteptările cu privire la contraofensiva noastră sunt supraevaluate în lume”, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu acordat săptămâna trecută. „Majoritatea oamenilor așteaptă ceva uriaș”, a adăugat el, spunând că asta ar putea produce o „dezamăgire emoțională”.

Contraatacul planificat cu ajutorul armelor occidentale primite în ultimele luni ar putea marca și cea mai importantă fază a războiului, într-un moment în care Ucraina încearcă să elibereze cât mai multe teritorii ocupate, pentru a dovedi aliaților că merită sprijinul lor continuat.

Dar operațiunile militare ofensive necesită, de obicei, un avantaj copleșitor, așa că este greu de estimat ce anume vor reuși ucrainenii, mai ales ținând cont de faptul că forțele Rusiei sunt puternic consolidate pe linia de aproximativ 1.500 de kilometri a frontului.

Când va începe ofensiva? Volodimir Zelenski a sugerat că imediat ce armele vor sosi. Calendarul ar putea depinde însă și de vreme, din cauza solului neobișnuit de umed de-a lungul liniilor frontului.

Reznikov a declarat că „prima formațiune de asalt” a Ucrainei este pregătită în proporție de peste 90% pentru a începe, dar că unele trupe desemnate încă mai termină programele de pregătire în străinătate.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

În cele din urmă, scrie cotidianul american, întrebarea pe care și-o pun ucrainenii și mulți dintre observatori este următoarea: ce rezultat va fi suficient de promițător pentru a impresiona Occidentul, în special Washingtonul?

Diferența față de victoriile din Harkov și Herson

Unii se tem că, dacă ucrainenii nu reușesc să obțină un progres suficient în urma ofensivei, Kievul ar putea pierde cel puțin parțial sprijinul militar internațional sau s-ar putea confrunta cu noi presiuni pentru a se așeza la masa negocierilor.

Astfel de discuții ar implica aproape cu siguranță o cedare negociată a teritoriului suveran, lucru pe care Ucraina a spus deja că nu l-ar accepta.

„Consider că, cu cât vom avea mai multe victorii pe câmpul de luptă, sincer, cu atât mai mulți oameni vor crede în noi, ceea ce înseamnă că vom primi mai mult ajutor”, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat săptămâna trecută ziarului The Washington Post.

Kievul este, prin urmare, nerăbdător să facă un progres rapid. Experții au avertizat totuși că forțelor ucrainene le va fi dificil, dacă nu imposibil, să îi împingă pe ruși înapoi pe pozițiile deținute înainte de 24 februarie 2022, adică atunci când Moscova controla Peninsula Crimeea și porțiuni din provinciile Luhansk și Donețk.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Parte din presiunea de pe umerii Kievului vine chiar din victoriile obținute pe câmpul de luptă în ultimul an.

„Am impresionat, deoarece percepția era că vom fi înfrânți în decurs de 72 de ore”, a declarat Reznikov. Dar asta înseamnă că partenerii Ucrainei „se așteaptă acum că vom avea din nou succes”, a spus el.

Partenerii occidentali, a adăugat oficialul, i-au spus că au nevoie acum de „un nou exemplu de succes. Dar nu vă pot spune care ar fi amploarea acestui succes. Zece kilometri, 30 de kilometri, 100 de kilometri, 200 de kilometri?”, a spus Reznikov.

Un succes major ar putea într-adevăr să atragă mai mult sprijin din partea Occidentului, deci arme și muniții de care Ucraina are nevoie pentru a continua lupta. De asemenea, el ar aduce un impuls moral foarte necesar pentru populația civilă.

Dar victoriile de anul trecut, în Harkov și Herson, spre exemplu, au fost diferite, observă Washington Post. În Harkov, ucrainenii au avut un avantaj atunci când au luat prin surprindere trupele rusești, care nu aveau o apărare consolidată. Mulți dintre rușii rămași inițial pe poziții au fugit pur și simplu fără să lupte.

Iar în Herson, la sud, Ucraina a beneficiat de un avantaj geografic major, Rusia având dificultăți în aprovizionarea trupelor, la vest de râul Nipru.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Acum, Rusia este cea care ar putea deține avantajul geografic, dar și un număr mai mare de oameni. Aproximativ 500.000 de soldați ruși sunt concentrați acum pe Ucraina, cu cel puțin 300.000 în interiorul teritoriului ucrainean, a declarat Reznikov.

Unde ar putea ataca Ucraina

Un obiectiv-cheie pentru Kiev și poate un prim semn de succes ar fi secționarea așa-numitei punți terestre dintre Rusia continentală și Crimeea ocupată. O astfel de manevră ar întrerupe liniile de aprovizionare, cruciale pentru trupele rusești din regiunea Zaporojie, și ar izola bazele rusești din peninsulă, scrie Washington Post.

Un alt obiectiv de prim rang ar fi preluarea controlului asupra unor facilități de infrastructură critică extrem de valoroase, inclusiv asupra centralei nucleare din Zaporojie, care se află în orașul ocupat Enerhodar, și asupra centralei hidroelectrice Kahovka, din sudul regiunii Herson.

Imensa linie de front înseamnă că ucrainenii vor avea numeroase căi de atac potențiale.

Ucraina ar putea să-și concentreze eforturile spre sud și să încerce să cucerească orașul Melitopol, pe care Rusia l-a desemnat drept capitala regională ocupată a regiunii Zaporojie, și apoi să avanseze în încercarea de a rupe podul terestru spre Crimeea.

Kievul ar putea, de asemenea, să atace chiar Crimeea, probabil cu operațiuni navale și, eventual, chiar cu debarcări pe plajă. Acest obiectiv pare mai puțin probabil totuși. Imaginile din satelit au arătat tranșeele pe care forțele rusești le-au săpat în pregătirea unui potențial asalt.

Alte scenarii i-ar putea vedea pe ucraineni atacând spre est prin orașul Bahmut, care se confruntă de luni de zile cu un asalt feroce al rușilor, sau din orașul Kupiansk, într-un efort de a recâștiga controlul asupra unor zone din regiunea Luhansk.

O altă opțiune ar fi ca ucrainenii să atace pozițiile rusești prin orașul Vuhledar din sudul țării, spre Mariupolul ocupat.

Zelenski a declarat că ar considera reocuparea oricărui teritoriu ucrainean ca fiind „un succes”. În mod ideal, a spus și Reznikov, ofensiva nu numai că va elibera sate și orașe, ci „va tăia lanțurile logistice ale trupelor rusești” și „va reduce capacitatea lor ofensivă”.

Kievul mai speră încă să primească arme cu rază lungă de acțiune

Liderii occidentali insistă că Ucraina este bine echipată pentru lupta care urmează. Dar evaluările serviciilor de informații americane dezvăluite într-o scurgere masivă de documente clasificate au sugerat că la începutul anului, SUA aveau îndoieli cu privire la capacitatea Ucrainei de a face progrese majore în această primăvară.

„În prezent, pierdem pe cer”, a declarat Zelenski. Motiv pentru care președintele ucrainean a pledat pentru avioane F-16 de fabricație americană. Președintele Biden a respins însă cererea.

Există unele puncte slabe evidente. Generalul Richard Barrons, fost comandant al forțelor britanice, și-a exprimat temerea că apărarea antiaeriană a Ucrainei, și-așa insuficient de puternică, s-ar putea confrunta cu un baraj de rachete rusești odată ce va începe contraofensiva.

Statele Unite, a spus el, ar putea fi nevoite să își dezmembreze propriile sisteme pentru a contracara această slăbiciune.

„Există un semn de întrebare cu privire la capacitatea Ucrainei de a-și controla propriul spațiu aerian”, a declarat Barrons, care a spus că tactica Rusiei pe tot parcursul iernii a fost de a epuiza apărarea antiaeriană ucraineană.

Ucraina pledează, de asemenea, pentru mai multe rachete cu rază lungă de acțiune. Partenerii Kievului și-au exprimat temerile că astfel de echipamente ar putea fi folosite pentru a lovi în interiorul Rusiei – ceea ce ar putea declanșa o escaladare majoră din partea Moscovei.

Dar lipsa unor astfel de arme pune Ucraina într-un dezavantaj serios, a declarat Zelenski.

Această lipsă de echipament, a spus Zelenski, este motivul pentru care, după ce au recucerit orașul Herson în noiembrie, forțele ucrainene nu au reușit să împingă trupele Rusiei în afara teritoriului pe care îl controlează chiar dincolo de râul Nipru.

Din aceste poziții de pe malul râului, forțele rusești lansează în mod regulat atacuri spre orașul controlat acum de ucraineni. Zeci de civili au fost uciși în astfel de bombardamente în lunile care au trecut de la eliberarea Hersonului.

Forțele rusești din Herson știu că Ucraina nu are capacități de atac la distanță, așa că „și-au retras toate posturile de comandă, depozitele de combustibil, depozitele de muniție, la peste 120 de kilometri distanță”, a declarat și Reznikov.

O chestiune de timp

Una dintre problemele Kievului este că forțele sale acționează cumva contracronometru. Ucraina, au spus analiștii, are nevoie să facă progrese pe front cât mai curând. Asta deoarece ucrainenii au o capacitate limitată de recrutare și se bazează exclusiv pe sprijinul militar occidental, care s-ar putea reduce, mai ales în condițiile unui posibil schimb de președinte în SUA, în urma alegerilor de anul viitor.

În această vreme, Rusia are tot interesul să tragă de timp și să se bazeze pe capacitatea sa superioară de rezistență la conflict.

„În Ucraina, înțelegem că avem o criză de timp, dar și de muniție”, a declarat Volodimir Ariev, un deputat ucrainean din partea Partidului Solidarității Europene. „Ajutorul financiar al Uniunii Europene și al G7 nu pare să fie nesfârșit”, a observat el, citat de New York Times.

Unii analiști sunt de acord cu punctul de vedere al Kievului. „Speranța Rusiei în acest moment este că apogeul sprijinului militar occidental va fi în jurul verii”, iar apoi se va disipa, a declarat și Michael Kofman, expert specializat pe tema Rusiei la CNA, un institut de cercetare din Virginia.

Deja războiul s-a întins pe mai mult de 14 luni, ceea ce înseamnă că el s-ar putea prelungi, de fapt, pe ani de zile. Odată ce războaiele s-au prelungit mai mult de un an, ele tind să dureze în medie mai mult de un deceniu, a constatat Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, într-o analiză care a folosit date privind conflictele din istoria recentă.

Dacă Ucraina se grăbește să obțină cât mai curând progrese, Putin are puține motive să pună capăt războiului acum, cu excepția cazului în care mâna îi este forțată. Și asta deoarece continuarea conflictului îl ajută să își păstreze puterea, a subliniat pentru New York Times Andrea Kendall-Taylor, expertă la think-tank-ul Center for a New American Security.

Orice negocieri după o înfrângere militară ar părea o capitulare și l-ar face mai vulnerabil acasă, a spus ea.

„Chiar dacă Ucraina va avea un succes impresionant în viitoarea contraofensivă, el nu va fi forțat să ajungă la o înțelegere negociată”, a spus Kendall-Taylor. „În schimb, el are toate motivele pentru a merge mai departe”, a adăugat ea.

Singura excepție este situația în care Putin ar putea obține ceva în urma negocierilor, ceva ce ar putea fi vândut acasă drept o victorie, a spus ea.

Cum ar putea fi determinat totuși Putin să pună capăt războiului? Unii analiști cred că calculul liderului de la Kremlin s-ar putea schimba dacă contraofensiva ucraineană reușește să amenințe Crimeea.

„În sondaje, singurul lucru pe care publicul rus nu a fost dispus să-l negocieze a fost statutul Crimeei”, a declarat și Max Bergmann, directorul programului Europa, Rusia și Eurasia de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

„Dacă Crimeea este bombardată, atunci este un eșec. Cred că asta ar schimba lucrurile, potențial”, a adăugat el, citat de cotidianul american.

De asemenea, este probabil ca Putin să se confrunte cu presiuni care rămân totuși necunoscute publicului din afară. Într-un sistem autoritar, amenințările la adresa stabilității unui guvern se dovedesc deseori imprevizibile.

Urmărește-ne pe Google News