ComenteazăProiectul de lege a fost votat cu 178 de voturi „pentru”, 39 „împotrivă” şi 51 de abţineri.
Potrivit unui amendament depus de deputatul PSD Florin Iordache, „judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”. Acest lucru nu este permis de legea în vigoare.
Acest amendament a fost argumentat prin faptul că textul iniţial este conceput pentru perioada de început a Curţii Constituţionale – 1992, când mandatele judecătorilor aveau lungimi diferite, în scopul de a fi respectate prevederile constituţionale privind lungimea de 9 ani a mandatului şi înnoirea cu o treime a Curţii, din 3 în 3 ani.
Deputatul USR Ion Stelian a declarat că partidul nu susţine iniţiativa legislativă pe motiv că instituie o super-imunitate judecătorilor constituţionali. În replică, deputatul PSD Eugen Nicolicea a arătat că judecătorii CCR sunt numiţi la propunerea unor instituţii, cum ar fi Parlamentul, şi trebuie să aibă acelaşi regim cu acestea.
Legea adoptată aduce modificări şi în ceea priveşte calcularea pensiei judecătorilor CCR. Astfel, judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile aferente ale judecătorilor Curţii Constituţionale, potrivit sursei citate.
Pensia de serviciu a judecătorilor CCR poate fi cumulată cu orice venituri realizate.
La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate, se mai arată în proiectul de lege.
Proiectul de lege pentru modificarea legii de organizare şi funcţionare a CCR prevede că „judecătorii CCR nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză, se mai arată în proiectul de lege iniţiat de deputatul minorităţilor naţionale Adnagi Slavoliub (Uniunea Sârbilor din România).
Legea prevede că, pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se face numai de către Parchetului de pe lângă ÎCCJ, iar competenţa de judecată aparţine ÎCCJ.
„În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul Justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele CCR şi solicitând, dacă este cazul, încuviinţarea Curţii pentru urmărirea penală şi arestare. Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului CCR adoptată cu votul al două treimi din membrii CCR. În cazul unei decizii de achitare suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare mandatul de judecător al Curţii încetează de drept”, se mai menționează în proiectul de lege.