ComenteazăIniţiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor este semnată de deputaţii Biro Zsolt-Istvan şi Kulcsár-Terza József-György.
Cei doi parlamentari afirmă, în expunerea de motive, că prin acest proiect de lege se urmăreşte realizarea solicitării exprimată prin petiţia adoptată Parlamentului şi Guvernului României de către autorităţile locale secuieşti, concomitent.
„Unul dintre importantele consecinţe ale abordării legii ar fi fundamentarea durabilă a stabilităţii relaţiilor între populaţia majoritară română şi minoritatea maghiară. Recunoaşterea şi acordarea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc ar duce la o reală reconciliere româno-maghiară”, spun cei doi parlamentari.
Ce prevede proiectul UDMR
Potrivit proiectului, Locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă, această regiune devenind autonomă, cu personalitate juridică în cadrul României.
În plus, competenţele regiunii sunt stabilite prin statutul regiunii, de lege sau de dreptul internaţional.
„Competenţele specifice regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. Regiunea adresa drept de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include şi adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii”, se menţionează în proiectul de lege.
Iniţiatorii precizează că autonomia regiunii nu afectează integritatea şi suveranitatea statului român, iar competenţele pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare.
Teritoriul regiunii autonome cuprinde, potrivit propunerii legislative, judeţele Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş, care aparţine judeţului Mureş.
Iniţiativa precizează că scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti:
- Scaunul Kezdi, cu reşedinţa la Târgu Secuiesc
- Scaunul Orbai, cu reşedinţa la Covasna.
- Scaunul Sepsi, cu reşedinţa la reşedinţa la Sfântul Gheorghe
- Scaunul Ciuc, cu reşedinţa la Miercurea Ciuc
- Svaunul Odorhei, cu reşedinţa la Odorheiul Secuiesc
- Scaunul Gheorgheni, cu reşedinţa la Gheorgheni
- Svaunul Mureş, cu preşedinţa la Tîrgu Mureş
- Scaunul Micloşoara-Brăduţ, cu reşedinţa la Baraolt
Limba maghiară, limbă oficială în Ţinut Secuiesc
Articolul 10 al proiectului privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că limba maghiară are „acelaşi statut ca şi limba oficială a statului”.
„Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi, în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor pubice, atât oral cât şi în scris.
În alte localităţi ale regiunii autonome, în care cetăţenii aparţinând altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localităţi sunt în minoritate numerică dar depăşesc o sută în comună, o mie în oraş, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunităţi beneficiază de acelaşi statut ca şi limba oficială a statului în faţa unităţilor administrative respective, se mai arată în proiectul de lege.
Iniţiatorii precizează că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc se poate desfiinţa numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.
Ţinutul Secuiesc va avea un preşedinte, ales prin vot direct, şi care are imunitate
Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea, şi este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc, prin vot secret şi direct, pentru o perioadă de 4 ani.
Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al Ţinutului Secuiesc pe o perioadă mai mare de două mandate.
Preşedintele Ţinutului are imunitate acordată demnitarilor şi nu poate ocupa funcţii publice sau private.
Pe lângă preşedinte va exista şi un Consiliu Scaunal, format din 33 de consilieri. Acesta este organul deliberativ de autoadministrare al Scaunului.