UDMR vrea defrișări pentru pârtii de schi. Organizațiile de mediu acuză că proiectul este un subterfugiu pentru a exploata păduri

Proiectul a fost depus pe 22 octombrie 2018, fiind semnat de 16 parlamentari UDMR, între care Kelemen Hunor – liderul formațiunii – și Attila Korodi – fost ministru al mediului.

Guvernul nu susține proiectul, Senatul l-a respins

În luna aprilie, senatorii au respins proiectul UDMR, iar Guvernul a comunicat că nu-l susține. Avize negative a primit și de la comisiile de specialitate din Camera Deputaților, care este for decizional.

O aprobare a proiectului în Camera Deputaților ar permite instituțiilor de stat și firmelor private să exploateze lemnul fără a plăti taxele forestiere. Tăierile de păduri ar primi undă verde dacă solicitanții fac dovada că vor să construiască o pârtie de schi.

Ce vrea UDMR să schimbe în Codul Silvic

Potrivit articolului 35 din Codul Silvic, reducerea suprafeței fondului forestier național este interzisă.

Articolul 36 prevede în ce situații se face excepție de la această interdicție, iar printre acestea sunt realizarea de obiective de interes național, declarate de utilitate publică, terenuri pe care sunt amplasate capacități de producție sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională.

La acest articol vrea UDMR că aducă două completări. Unul dintre alineatele propuse ar da dreptul privaților de a exploata pădurile:

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

“(8) Beneficiarul scoaterii definitive din fondul național a terenurilor necesare realizării și exploatării pârtiilor de schi de interes național și de utilitate publică este operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat, precum și cel cu capital privat, în cazul terenurilor care au făcut obiectul exproprierii”.

Celălalt alineat ar permite tăierea fără compensare, adică fără plată, cu aprobare de la Guvern.

“(9) Prin excepție de la alineatul 2, reducerea fondului forestier național prin scoaterea definitivă a terenurilor pentru realizarea ori/și exploatarea lucrărilor menționate la alineatul 8 se realizează fără compensare în cazul operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat precum și în cazul celor cu capital privat și se aprobă, în toate cazurile, prin hotărâre de Guvern”.

Comisia de agricultură: «Este paralelism legislativ»

În raportul său, Comisia de agricultură din Camera Deputaților susține că proiectul ar trebui respins, deoarece s-ar face un paralelism legislativ, în condițiile în care există deja un program numit “Schi în România”.

Alexandru Stănescu (PSD), președintele comisiei, a precizat pentru Libertatea că programul “Schi în România” are condiții care trebuie respectate de operatorii interesați, pe când proiectul UDMR nu are.

Acesta a mai spus că UDMR nu și-a susținut propriul proiect, după ce programul “Schi în România” a fost aprobat.

ONG: „Defrișările să fie descurajate”

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Greenpeace acuză că proiectul poate duce la exploatarea voalată a pădurilor și anunță că va demara acțiuni de protest dacă acesta va trece de Camera Deputaților.

“Constatăm cu mâhnire interesul acestor parlamentari pentru a face și mai ușoară defrișarea pădurilor din România, în contextul tăierilor ilegale care chelesc Carpații”, ne-a spus Ciprian Gălușcă, coordonator Greenpeace pe domeniul păduri și biodiversitate.

El a subliniat că defrișările, pentru orice tip de motiv, ar trebui să fie descurajate de legislație.

“Ar trebui să fie foarte scump să defrișăm păduri, cu atât mai mult pentru interese private de dezvoltare, care nu servesc interesul public, și mă refer aici la tot felul de proiecte de turism care nu se adresează publicului larg și care nu generează prosperitate în rândul comunităților locale montane, ci mai degrabă profituri pentru un număr mic de investitori”, a mai spus acesta.

Ciprian Gălușcă a atenționat că proiectul poate crea o portiță legislativă “și ne putem trezi cu pârtii de schi care fie sunt nepracticabile din cauza faptului că sunt la joasă altitudine, cum e cazul din Suceava, fie putem avea surpriza ca unele din aceste investiții să nu se mai termine niciodată și să intre în faliment după ce defrișarea a avut loc”.

Recomandări

Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul desecretizat | Document

Attila Korodi, unul dintre inițiatori și fost ministru al mediului în cabinetul Tăriceanu, ne-a spus că proiectul nu mai este relevant, din cauză că a fost deja adoptat programul “Schi în România”, astfel că cel mai probabil va fi respins.

Legat de acuzațiile aduse de Greenpeace, Korodi a spus că instituțiile statului ar trebui să își facă datoria.

“Ca să faci anumite zone viabile din punct de vedere turistic trebuie să faci pârtii. Cât despre ce spun cei de la Greenpeace, important este ca instituțiile statului să își facă datoria. Dar repet: proiectul nu mai are relevanță”, a afirmat Korodi.

Citește și:

Cum sparge primarul Băluță banii publici: aproape 120.000 de euro pentru artiști cu tarife supraevaluate, de ”Zilele Sectorului 4”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro